15:11:30 26.04.2024
Stiri

Unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX, născut în Basarabia, 100 de ani de la naștere. Eugeniu Coșeriu: „Am spus întotdeauna că rămân ceea ce sunt, adică român și chiar român basarabean”

Actualitate 27.07.2021 10:59 Vizualizări3239 Autor: Ziarul National
Unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX, născut în Basarabia, 100 de ani de la naștere. Eugeniu Coșeriu: „Am spus întotdeauna că rămân ceea ce sunt, adică român și chiar român basarabean” Timpul


Unul dintre cei mai importanți lingviști ai lumii din secolul XX s-a născut în Basarabia și astăzi ar fi împlinit 100 de ani.

Eugeniu Coșeru a locuit în exil, a fost Doctor Honoris Causa a aproape 50 de universități din întreaga lume, dar nu și-a uitat niciodată rădăcinile - satul Mihăileni din județul Bălți.

„Un adevărat Titan al filologiei moderne, a fost râvnit de cele mai mari universități și centre științifice ale lumii, prezent în toate manualele de lingvistică. S-a născut la 27 iulie 1921, în satul Mihăileni:

Eu n-am părăsit niciodată Mihăilenii și nici ei pe mine. Eu îi consider centrul Universului și m-am ridicat deasupra lor, ca să văd lumea mai bine.

Am spus întotdeauna că rămân ceea ce sunt, adică român și chiar român basarabean, chiar dacă mă integrez cu totul în cultura italiană sau germană; …întotdeauna am peregrinat, am umblat prin lume cu Mihăilenii mei în inimă, cu Bălții mei în inimă, cu Basarabia mea în inimă, cu Iașii mei în inimă, cu România și cu limba română în inimă
”, amintește cu această ocazie niște citate ale marelui Coșeriu jurnalista Ana Lucia Culev.

Eugeniu Coșeriu a absolvit liceul „Ion Creangă” din Bălți, apoi și-a continuat studiile în Filologie la universitățile din Iași și Roma. Ulterior, a studiat Filosofie la Universitatea din Milano.



Între anii 1950 și 1963, a predat la Universitatea din Montevideo, Uruguay, iar între 1961 și 1963 a fost și profesor-invitat la Universitatea din Bonn, Germania.

Din 1963 și până la sfârșitul vieții a fost profesor la Universitatea din Tübingen. A predat romanistica la universități din Madrid, Barcelona, Rio de Janeiro, Santiago, Napoli, Bologna, Grenoble, Moscova, Tokyo ș.a.

A fost, de asemenea, membru de onoare al Academiei Române și, pe lângă limba română, maternă, știa perfect italiană și spaniolă și alte câteva limbi indo-europene: franceză, rusă, germană, engleză, dar și limbile clasice latine și grecești.

Doctor în Filologie și Filosofie, Eugeniu Coșeriu este autorul a peste 50 de volume și a mii de pagini de exegeză, al unor noi teorii despre principiile fundamentale ale filologiei ce contribuie la îmbogățirea metodologiei disciplinelor lingvistice.

Într-o comunicare susținută în anul 1994 la București, prezentată la Sesiunea Științifică „Limba română și varietățile ei locale", Eugeniu Coșeriu concluziona că „limbă a culturii și limbă de stat este limba română pentru întreg spațiul carpato-danubiano-nistrean, adevăr care nu poate submina independența Republicii Moldova ca stat, tot așa cum nu subminează independența Australiei, a Canadei sau a Statelor Unite ale Americii recunoașterea limbii engleze ca limbă oficială, de stat, a acestor țări; granițele politice nu au coincis și nici nu pot coincide cu cele lingvistice”.

Eugeniu Coșeriu a decedat pe 7 septembrie 2002 în Tübingen, Germania.

Eugeniu Coșeriu cu mama sa

Facebook/Eugeniu Coșeriu

Ce spunea Eugeniu Coșeriu despre baștina și familia sa:

„M-am născut la 27 iulie 1921, într-un sat din Moldova de Sus, în nordul Basarabiei. Era un sat foarte mare, frumos, cu circa 6 000 de locuitori; se numeşte Mihăileni şi se află la aproximativ 40 km de Bălţi, capitala judeţului cu acelaşi nume. Uneori se spune, de altfel, că m-am născut la 14 iulie şi aceasta vine din faptul că, noi, în Basarabia, aveam pe atunci aşa-numitul „stil vechi”; se socotea timpul încă după calendarul gregorian, după care m-am născut la 14 iulie. În schimb, după calendarul iulian, ar fi 27. Uneori chiar se scrie: „născut la 14/27 iulie” – ceea ce nu înseamnă, totuşi, că m-am născut în două zile diferite. Tatăl meu era pe atunci ceea ce, pe româneşte, se numeşte agent sanitar, un funcţionar sanitar, şi avea 25 de ani când m-am născut. Mama mea era casnică şi urmase şcoala elementară rusă, pentru că acest ţinut fusese anexat Rusiei din 1812 până în 1918, şi româna, cam din 1867, era absolut interzisă. Acasă, fireşte, continua să se vorbească româneşte, dar nu şi la şcoală. Când m-am născut, mama mea avea 19 ani.

......
Am fost primul copil. Doi ani şi jumătate mai târziu s-a născut sora mea Iulia care, de fapt, „oficial” se numeşte Iuliana. Eu mă numesc Eugenio, adică, pe româneşte, Eugeniu, cu u. Tatăl meu se numea Johann sau Hans, pe româneşte Ion, iar mama mea se numea Zinaida, dar îi spuneam totdeauna numai Zina”.

COŞERIU, EUGEN. 2017/ „A spune lucrurilor aşa cum sunt..." : conversaţii cu Eugeniu Coşeriu / Johannes Kabatek, Adolfo Murguía ; trad., indici şi completări bio-bibliografice de Adrian Turculeţ şi Cristina Bleorţu. - Iaşi : Casa Editorială Demiurg, p.1.


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
26.04.2024 09:12 Nicolae Negru Nicolae Negru // Ion Chicu în fața is...

22.04.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Mercenarii lui Șor ș...

20.04.2024 20:07 Ziarul National Nicolae Enciu // Basarabia sub teroar...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Cum veți vota la referendumul care va avea loc în toamna anului 2024 în R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md