Stiri
Victor Chirilă // Statul de drept, marea provocare a Parteneriatului Estic în Republica Moldova
Actualitate
21.07.2020
15:59
3023
Autor: Ziarul National
În mai 2009, Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Estic. Țara, care abia atingea majoratul (se împlineau 18 ani de independență), spera că aceasta nouă inițiativă o va ajuta să se pregătească pentru îndeplinirea principalelor criterii de aderare la Uniunea Europeană - consolidarea instituțiilor ce garantează democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului, și dezvoltarea unei economii de piață funcționale, capabilă să facă față presiunilor concurențiale din cadrul UE.
Pentru integrarea economică și asocierea politică
În cei 11 ani care s-au scurs de atunci, datorită Parteneriatului Estic, Republica Moldova a avansat mult în dezvoltarea relațiilor politice, economice și sociale cu Uniunea Europeană.
Profitând de deschiderea Bruxellesului, autoritățile de la Chișinău au reușit, într-o perioadă relativ scurtă, să liberalizeze regimul de vize și să semneze Acordul de Asociere cu UE, inclusiv crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, care au oferit Republicii Moldova perspectiva de integrare economică și de asociere politică profundă cu comunitatea europeană.
Punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, inițiată în 2014, a avut ca efect creșterea semnificativă a comerțului bilateral. În doar primii patru ani de realizare a Acordului, exporturile către UE din țara noastră au crescut cu 62%.
În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova. În 2019, comerțul cu UE a reprezentat 66% din totalul comerțului nostru extern. De asemenea, comunitatea europeană este cel mai mare finanțator extern al țării noastre. În ultimii zece ani, UE a aprobat pentru țara noastră finanțări de peste 1,9 miliarde de euro, destinate pentru reabilitarea infrastructurii de transport, educație, sănătate, agricultură, sectorul energetic, dezvoltarea afacerilor și implementarea reformelor structurale.
Mult mai ancorată în spațiul european
Uniunea Europeană este și principalul susținător al reformelor în domeniul justiției, poliției, combaterii corupției și spălării banilor, pentru care au fost alocate zeci de milioane de euro.
Până în prezent, Republica Moldova a transpus, în legislația sa națională, peste 25.000 de standarde tehnice ale UE, care vizează varii domenii. Începând cu anul 2009, peste 17.660 de întreprinderi mici și mijlocii din țara noastră au beneficiat de asistența financiară a UE prin intermediul Programului EU4Business.
Cu sprijinul politic și financiar al UE, a fost posibilă inițierea unor proiecte majore de interconectare a sistemului energetic al Republicii Moldova la Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport Energie Electrică și la Sistemul de Transport Gaze Naturale din Romania - proiecte care, în următorii ani, vor contribui enorm la îmbunătățirea securității energetice a țării noastre.
De asemenea, în ultimii cinci ani, s-au intensificat contactele interumane dintre țările UE și Republica Moldova. Ca urmare a liberalizării, la 28 aprilie 2014, a regimului de vize cu UE, peste 2,5 milioane de cetățeni moldoveni au putut călători în țările europene, iar în perioadă 2015-2019 aproape 2800 de studenți și profesori universitari au beneficiat de mobilitatea academică oferită de Programul Erasmus+.
Fără îndoială, datorită Parteneriatului Estic, Republica Moldova este astăzi mult mai ancorată în spațiul european, iar UE a devenit cel mai important partener de dezvoltare al țării noastre - unul indispensabil chiar... Totuși, în ciuda succeselor menționate, țara noastră a avansat extrem de puțin pe calea satisfacerii criteriilor-cheie de aderare la UE. Ca și în 2009, Republica Moldova rămâne astăzi un stat în tranziție cu un sistem politic hibrid, dominat/controlat de oligarhi, cu o economie de piață opacă, cu instituții ineficiente și măcinate de corupție, cu justiție și presă aflându-se majoritar la cheremul oligarhilor și al partidelor politice, cu politicieni corupți servind oligarhii, cu un stat de drept nefuncțional și o democrație imatură.
Reforma justiției, care tot bate pasul pe loc...
UE este perfect conștientă de realitatea în cauză. În ultimul său raport cu privire la progresele înregistrate de Parteneriatul Estic în perioada 2017-2020, Bruxellesul recunoaște că acestea au fost realizate preponderent în trei din cele patru domenii prioritare, și anume: o economie mai puternică, o conectivitate mai puternică și o societate mai puternică.
În ceea ce privește obiectivul realizării unei guvernanțe mai puternice și a statului de drept, succesele sunt destul de modeste însă. Și asta nu doar în Republica Moldova, dar și în restul statelor din Parteneriatul Estic.
La Chișinău, mai mult decât în altă parte poate, reforma justiției - elementul-cheie pentru construirea unui stat de drept funcțional și credibil - bate consecvent pasul pe loc. Dosare de rezonanță, precum marele furt bancar din 2014; „Laundromatul rusesc” - schema de spălare a 70 de miliarde dolari, facilitată de elitele politice din Republica Moldova în perioada 2010-2014; extrădarea ilegala a profesorilor turci; finanțarea partidelor politice de oligarhi și actori statali străini prin intermediul schemelor off-shore, rămân în continuare neinvestigate sau sunt clasate.
Decizia procurorilor de a scoate de sub sechestru o parte dintre bunurile ce figurau în dosarul oligarhului Vlad Plahotniuc, intentat pentru spălare de bani, precum și o serie de recente decizii judecătorești ce au avut ca finalitate eliberarea din detenție a unor politicieni și oligarhi, alături de absolvirea unor criminali acuzați de omor, subminează în continuare imparțialitatea și credibilitatea justiției autohtone.
Între timp, după o scurtă perioadă de suspans, Republica Moldova redevine, sub ochii noștri și ai UE, un teren de luptă pentru putere, control al justiției și al resurselor financiare. O luptă ce se dă între marii/vechii oligarhi, care nu au încetat să domine sistemul bancar, economia țării și o bună parte a deputaților din actualul Parlament.
Republica Moldova, îna fața unei dileme existențiale
În opinia Premierului moldovean Ion Chicu, Parteneriatul Estic s-a apropiat de un „moment al adevărului” - fie această inițiativă regională se reinventează și capătă „un suflu nou”, fie încet, dar sigur, își pierde „relevanța politică”.
În realitate, nu Parteneriatul Estic, ci Republica Moldova este în fața unei dileme existențiale - fie construiește un stat de drept funcțional, fie devine un stat irelevant, stat-problemă, generator de incertitudine și de instabilitate la frontiera de Est a Uniunii Europene.
Din acest punct de vedere, Parteneriatul Estic este mai relevant ca niciodată pentru țara noastră, căci ne oferă nu doar susținerea politică și asistența financiară a UE, ci și know-how-ul pe care-l au țările comunitare în construcția unui veritabil stat de drept. O experiență fără de care nu vom pupa niciodată pragul Uniunii Europene...
În următorii ani, UE își propune să contribuie, prin intermediul Parteneriatului Estic, la consolidarea rezilienței celor șase state-membre ale inițiativei în domenii critice precum economia, instituțiile responsabile și statul de drept, securitatea, mediul și schimbările climatice, transformarea digitală și societățile echitabile și favorabile incluziunii.
Este, cu certitudine, un obiectiv extrem de ambițios pentru Republica Moldova, al cărei succes va depinde primordial de capacitatea noastră de a construi un stat de drept fiabil, care să garanteze tuturor securitate juridică și instituții democratice funcționale, esențiale pentru orice reformă.
Or, acest lucru va fi imposibil de atins fără a distruge din temelie actualul sistem oligarhic - inamicul numărul unu al statului Republica Moldova, dar și al Parteneriatului Estic.
Pentru integrarea economică și asocierea politică
În cei 11 ani care s-au scurs de atunci, datorită Parteneriatului Estic, Republica Moldova a avansat mult în dezvoltarea relațiilor politice, economice și sociale cu Uniunea Europeană.
Profitând de deschiderea Bruxellesului, autoritățile de la Chișinău au reușit, într-o perioadă relativ scurtă, să liberalizeze regimul de vize și să semneze Acordul de Asociere cu UE, inclusiv crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, care au oferit Republicii Moldova perspectiva de integrare economică și de asociere politică profundă cu comunitatea europeană.
Punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, inițiată în 2014, a avut ca efect creșterea semnificativă a comerțului bilateral. În doar primii patru ani de realizare a Acordului, exporturile către UE din țara noastră au crescut cu 62%.
În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova. În 2019, comerțul cu UE a reprezentat 66% din totalul comerțului nostru extern. De asemenea, comunitatea europeană este cel mai mare finanțator extern al țării noastre. În ultimii zece ani, UE a aprobat pentru țara noastră finanțări de peste 1,9 miliarde de euro, destinate pentru reabilitarea infrastructurii de transport, educație, sănătate, agricultură, sectorul energetic, dezvoltarea afacerilor și implementarea reformelor structurale.
Mult mai ancorată în spațiul european
Uniunea Europeană este și principalul susținător al reformelor în domeniul justiției, poliției, combaterii corupției și spălării banilor, pentru care au fost alocate zeci de milioane de euro.
Până în prezent, Republica Moldova a transpus, în legislația sa națională, peste 25.000 de standarde tehnice ale UE, care vizează varii domenii. Începând cu anul 2009, peste 17.660 de întreprinderi mici și mijlocii din țara noastră au beneficiat de asistența financiară a UE prin intermediul Programului EU4Business.
Cu sprijinul politic și financiar al UE, a fost posibilă inițierea unor proiecte majore de interconectare a sistemului energetic al Republicii Moldova la Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport Energie Electrică și la Sistemul de Transport Gaze Naturale din Romania - proiecte care, în următorii ani, vor contribui enorm la îmbunătățirea securității energetice a țării noastre.
De asemenea, în ultimii cinci ani, s-au intensificat contactele interumane dintre țările UE și Republica Moldova. Ca urmare a liberalizării, la 28 aprilie 2014, a regimului de vize cu UE, peste 2,5 milioane de cetățeni moldoveni au putut călători în țările europene, iar în perioadă 2015-2019 aproape 2800 de studenți și profesori universitari au beneficiat de mobilitatea academică oferită de Programul Erasmus+.
Fără îndoială, datorită Parteneriatului Estic, Republica Moldova este astăzi mult mai ancorată în spațiul european, iar UE a devenit cel mai important partener de dezvoltare al țării noastre - unul indispensabil chiar... Totuși, în ciuda succeselor menționate, țara noastră a avansat extrem de puțin pe calea satisfacerii criteriilor-cheie de aderare la UE. Ca și în 2009, Republica Moldova rămâne astăzi un stat în tranziție cu un sistem politic hibrid, dominat/controlat de oligarhi, cu o economie de piață opacă, cu instituții ineficiente și măcinate de corupție, cu justiție și presă aflându-se majoritar la cheremul oligarhilor și al partidelor politice, cu politicieni corupți servind oligarhii, cu un stat de drept nefuncțional și o democrație imatură.
Reforma justiției, care tot bate pasul pe loc...
UE este perfect conștientă de realitatea în cauză. În ultimul său raport cu privire la progresele înregistrate de Parteneriatul Estic în perioada 2017-2020, Bruxellesul recunoaște că acestea au fost realizate preponderent în trei din cele patru domenii prioritare, și anume: o economie mai puternică, o conectivitate mai puternică și o societate mai puternică.
În ceea ce privește obiectivul realizării unei guvernanțe mai puternice și a statului de drept, succesele sunt destul de modeste însă. Și asta nu doar în Republica Moldova, dar și în restul statelor din Parteneriatul Estic.
La Chișinău, mai mult decât în altă parte poate, reforma justiției - elementul-cheie pentru construirea unui stat de drept funcțional și credibil - bate consecvent pasul pe loc. Dosare de rezonanță, precum marele furt bancar din 2014; „Laundromatul rusesc” - schema de spălare a 70 de miliarde dolari, facilitată de elitele politice din Republica Moldova în perioada 2010-2014; extrădarea ilegala a profesorilor turci; finanțarea partidelor politice de oligarhi și actori statali străini prin intermediul schemelor off-shore, rămân în continuare neinvestigate sau sunt clasate.
Decizia procurorilor de a scoate de sub sechestru o parte dintre bunurile ce figurau în dosarul oligarhului Vlad Plahotniuc, intentat pentru spălare de bani, precum și o serie de recente decizii judecătorești ce au avut ca finalitate eliberarea din detenție a unor politicieni și oligarhi, alături de absolvirea unor criminali acuzați de omor, subminează în continuare imparțialitatea și credibilitatea justiției autohtone.
Între timp, după o scurtă perioadă de suspans, Republica Moldova redevine, sub ochii noștri și ai UE, un teren de luptă pentru putere, control al justiției și al resurselor financiare. O luptă ce se dă între marii/vechii oligarhi, care nu au încetat să domine sistemul bancar, economia țării și o bună parte a deputaților din actualul Parlament.
Republica Moldova, îna fața unei dileme existențiale
În opinia Premierului moldovean Ion Chicu, Parteneriatul Estic s-a apropiat de un „moment al adevărului” - fie această inițiativă regională se reinventează și capătă „un suflu nou”, fie încet, dar sigur, își pierde „relevanța politică”.
În realitate, nu Parteneriatul Estic, ci Republica Moldova este în fața unei dileme existențiale - fie construiește un stat de drept funcțional, fie devine un stat irelevant, stat-problemă, generator de incertitudine și de instabilitate la frontiera de Est a Uniunii Europene.
Din acest punct de vedere, Parteneriatul Estic este mai relevant ca niciodată pentru țara noastră, căci ne oferă nu doar susținerea politică și asistența financiară a UE, ci și know-how-ul pe care-l au țările comunitare în construcția unui veritabil stat de drept. O experiență fără de care nu vom pupa niciodată pragul Uniunii Europene...
În următorii ani, UE își propune să contribuie, prin intermediul Parteneriatului Estic, la consolidarea rezilienței celor șase state-membre ale inițiativei în domenii critice precum economia, instituțiile responsabile și statul de drept, securitatea, mediul și schimbările climatice, transformarea digitală și societățile echitabile și favorabile incluziunii.
Este, cu certitudine, un obiectiv extrem de ambițios pentru Republica Moldova, al cărei succes va depinde primordial de capacitatea noastră de a construi un stat de drept fiabil, care să garanteze tuturor securitate juridică și instituții democratice funcționale, esențiale pentru orice reformă.
Or, acest lucru va fi imposibil de atins fără a distruge din temelie actualul sistem oligarhic - inamicul numărul unu al statului Republica Moldova, dar și al Parteneriatului Estic.
Text semnat de Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației de Politică Externă, publicat în Newsletter-ul "Sinteze și Dezbateri de Politică Externă”
Prietenii tăi merită să știe ASTA!
Stiri relevante
26.04.2024
17:11
132
Casă cu două etaje, construită pe un bloc de locuit din Chișinău: Autoritățile capitalei oferă detalii despre dezmăț
26.04.2024
16:29
147
Rectorul Universității din București, Marian Preda, Doctor Honoris Causa al Universității de Stat din Moldova: „Este un titlu academic care mă onorează, dar mă și obligă”
26.04.2024
15:40
242
DECIS // Votul prin corespondență, pilotat la scrutinul din toamna anului 2024, pentru cetățenii R. Moldova aflați în SUA și Canada: Opoziția va contesta inițiativa la Curtea Constituțională
26.04.2024
15:23
304
VIDEO // O femeie de la Cahul, reținută după ce a comandat asasinarea fostului soț: A cumpărat substanța cu care urma să fie otrăvit bărbatul și i-a promis 20 000 de euro unui killer, care s-a dovedit a fi un agent sub acoperire
26.04.2024
14:46
349
VIDEO // Moment emoționant în Parlament, cu ocazia Zilei Drapelului: „Străine pofte ne-au răpit/ Când via dulce, când ogorul,/ Dar nimeni nu a izbutit/ Din piept să smulgă Tricolorul”, au recitat copiii de la Geamăna
26.04.2024
14:18
519
Posturile „TV-Găgăuzia” și „ATV”, sancționate de CA cu 100 000 de lei pentru răspândirea dezinformării, separatismului și discursului de ură: CSI, „cea mai mare piață” sau „republica găgăuză”
26.04.2024
13:48
811
Ieftinire și nu prea. Cât vor plăti cetățenii R. Moldova pentru gazele naturale, după ce ANRE va aproba noile tarife propuse de „Moldovagaz”
26.04.2024
13:26
354
DRRM // A II-a ediție a Festivalului Tradițiilor Românești, în perioada 17 - 19 mai, la Chișinău: Expoziții, ateliere de meșteșug, dansuri populare, muzică tradițională și concerte ale unor trupe consacrate, cu intrare liberă la Grădina Botanică
26.04.2024
13:19
649
Operațiune comună între organele de drept din R. Moldova și România, în dosarul S.A. „Mioara” de la Bălți, de pe urma căruia statul a fost păgubit cu 80 de MILIOANE de lei
26.04.2024
13:11
832
NOU // Cetățenii se vor putea adresa la oricare notar din R. Moldova pentru proceduri legate de moștenire
Top stiri
26.04.2024
17:11
125
Casă cu două etaje, construită pe un bloc de locuit din Chișinău: Autoritățile capitalei oferă detalii despre dezmăț
26.04.2024
16:29
146
Rectorul Universității din București, Marian Preda, Doctor Honoris Causa al Universității de Stat din Moldova: „Este un titlu academic care mă onorează, dar mă și obligă”
26.04.2024
15:40
242
DECIS // Votul prin corespondență, pilotat la scrutinul din toamna anului 2024, pentru cetățenii R. Moldova aflați în SUA și Canada: Opoziția va contesta inițiativa la Curtea Constituțională
26.04.2024
15:23
303
VIDEO // O femeie de la Cahul, reținută după ce a comandat asasinarea fostului soț: A cumpărat substanța cu care urma să fie otrăvit bărbatul și i-a promis 20 000 de euro unui killer, care s-a dovedit a fi un agent sub acoperire
26.04.2024
14:46
349
VIDEO // Moment emoționant în Parlament, cu ocazia Zilei Drapelului: „Străine pofte ne-au răpit/ Când via dulce, când ogorul,/ Dar nimeni nu a izbutit/ Din piept să smulgă Tricolorul”, au recitat copiii de la Geamăna
26.04.2024
14:18
517
Posturile „TV-Găgăuzia” și „ATV”, sancționate de CA cu 100 000 de lei pentru răspândirea dezinformării, separatismului și discursului de ură: CSI, „cea mai mare piață” sau „republica găgăuză”
Actualitate
Descoperă
Actualitate
Casă cu două etaje, construită pe un bloc de locuit din Chișinău: Autoritățile capitalei oferă detalii despre dezmăț
Rectorul Universității din București, Marian Preda, Doctor Honoris Causa al Universității de Stat din Moldova: „Este un titlu academic care mă onorează, dar mă și obligă”
DECIS // Votul prin corespondență, pilotat la scrutinul din toamna anului 2024, pentru cetățenii R. Moldova aflați în SUA și Canada: Opoziția va contesta inițiativa la Curtea Constituțională
VIDEO // O femeie de la Cahul, reținută după ce a comandat asasinarea fostului soț: A cumpărat substanța cu care urma să fie otrăvit bărbatul și i-a promis 20 000 de euro unui killer, care s-a dovedit a fi un agent sub acoperire
Punct de vedere NAȚIONAL
Meteo in Moldova