Marele MISTER al celebrului fluviu NIL care a contrariat cele mai strălucite minţi timp de sute de ani a fost în sfârşit dezlegat
Cercetătorii sunt de părere că procesele din mantaua Pământului au făcut ca Nilul să urmeze acelaşi curs de-a lungul a 30 de milioane de ani.
Fluviul Nil s-a dovedit a fi „coloana” civilizaţiei egiptene antice, de acesta depinzând toată activitatea umană din respectiva regiune. Pe lângă aspectele evidente legate de acest curs de apă, oamenii de ştiinţă sunt interesaţi de un lucru care nu poate fi inutuit la prima vedere: faptul că Nilul curge în aceeaşi direcţie de mai bine de 30 de milioane de ani.
Cercetătorii au propus de-a lungul timpului o serie de teorii care pot explica această stabilitatea a cursului şi un studiu recent a adus noi dovezi în spijinul uneia dintre acestea. Mai exact, cercetătorii explică stabilitatea Nilului prin existenţa unei „benzi transportoare”, care este alimentată de celule de convecţie din mantaua terestră a respectivei regiuni, notează Science Alert.
„Una dintre marile întrebări despre Nil este când a luat naştere şi de ce a persistat atâta timp”, a spus geologul Claudio Faccenna, de la Universitatea Texas.
Folosind simulările computerizate ale evoluţiilor geologice şi analiza mostrelor geologice din Delta Nilului şi Podişul Etiopiei, oamenii de ştiinţă au stabilit că procesele de geologice din mantaua pământului, care au dus la formarea celui din urmă, au asigurat, de asemenea, şi o diferenţă de nivel de 1,5 kilometri între regiunea de unde izvorăşte Nilul şi delta care se formează la scurgerea în Marea Mediterană.
Poziţionarea regiunilor şi rocile predominate din care acestea sunt formate au asigurat stabilitatea cursului, în absenţa acestor doi factori importanţi, Nilul ar fi început să curgă către vest.
„În ciuda multiplelor modificări la scară mică pe care trebuie să le fi suferit cursul Nilului în ultimii 30 de milioane de ani, râul a existat fără întreruperi, conectând continuu podişul etiopian de Marea Mediterană”, au scris cercetătorii într-un articol ştiinţific.
Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Geoscience.
Casă cu două etaje, construită pe un bloc de locuit din Chișinău: Autoritățile capitalei oferă detalii despre dezmăț
Rectorul Universității din București, Marian Preda, Doctor Honoris Causa al Universității de Stat din Moldova: „Este un titlu academic care mă onorează, dar mă și obligă”
DECIS // Votul prin corespondență, pilotat la scrutinul din toamna anului 2024, pentru cetățenii R. Moldova aflați în SUA și Canada: Opoziția va contesta inițiativa la Curtea Constituțională