Medicii noștri, TENTAȚI să muncească peste Prut. Vezi câți au fost acreditați de Colegiul Medicilor din România

unasa.edu.sv

Condiții // Jumătate dintre specialiștii din afară care au fost acreditați să lucreze în sistemul medical românesc au venit din R. Moldova

După aderarea României la Uniunea Europeană, mii de medici au plecat să profeseze în Occident, iar deficitul de doctori a ajuns la 40%. Locurile vacante sunt adesea „vânate” de specialiști basarabeni care caută peste Prut ceea ce românii au căutat în Vest: o viață mai bună.

Datele Colegiului Medicilor din România arată că jumătate din cei 1 097 de doctori străini care au fost acceptați să muncească în sistemul medical românesc sunt din R. Moldova, mai exact 498 de specialiști.

De multe ori, medicii din R. Moldova sunt numiți „salvatori” în România, pentru că sunt singurii care acceptă să ocupe locurile vacante din spitalele sau cabinetele medicale din provincie. Unii au ajuns în satele României cu două decenii în urmă și nu ar vrea nici astăzi să muncească în spitalele orășenești ori să plece în străinătate și să-și abandoneze pacienții din comunitate.

Salariu de patru ori mai mare

Un exemplu este familia Neamțu, care a plecat în 1998 din R. Moldova să profeseze medicina în județul Buzău, România. Elena Neamțu lucra pe atunci medic pediatru în satul Alexăndreni din raionul Sângerei, iar soțul său era angajat în Serviciul de Urgență la Bălți.

„Primeam un salariu de 300 de lei. Nu puteam să ne descurcăm fără ajutorul părinților și am ales să plecăm. România era o prioritate, pentru că era aproape și cunoșteam limba”, își amintește doamna Elena ce a determinat-o să lase satul în care a lucrat ca medic nouă ani și să plece peste Prut.

A fost greu să-și echivaleze studiile în acea perioadă, dar munca a meritat. Soții Neamțu au fost angajați ca medici de familie în comuna Brăești, aflată la poalele munților Buzăului, iar pentru început li s-a oferit un salariu de aproximativ 200 de dolari, de patru ori mai mult decât primeau în R. Moldova.

Propriul cabinet medical

După 12 ani, medicii basarabeni s-au mutat în localitatea Pleșcoi din același județ. Aici, Elena Neamțu și-a deschis în 2010 un cabinet medical individual și a devenit medic de familie pentru 1 200 de locuitori ai comunei.

„Toți banii pentru activitatea cabinetului îi primim de la Casa Națională de Asigurări. În localitate mai sunt patru medici și există întotdeauna o concurență, o luptă pentru pacienți. Când am venit la Pleșcoi, medicii nu m-au privit cu ochi buni, dar au trebuit să accepte situația. Pacienții au avut reticențe, iar acum tot mai mulți vor să vină la cabinetul meu”, afirmă Elena Neamțu.

Soțul său a rămas să activeze ca medic de familie la Brăești și face zilnic naveta între cele două sate. Câte o zi pe săptămână, cei doi doctori muncesc la Centrul de Permanență din comuna Berca, deschis de un alt medic basarabean, Tit Cutulschi.




Voluntariat la azilul de bătrâni

În fiecare după-amiază, Elena Neamțu își vizitează pacienții la domiciliu, fie că e vorba de bătrâni care nu pot ajunge la cabinet, femei însărcinate sau care au nou-născuți. Nu ezită niciodată să primească pacienții și în propria locuință, peste programul de muncă, dacă sunt cazuri de urgență.

Femeia alină și durerea bătrânilor cazați într-un azil din localitate. „Mai trec uneori pe la ei, pentru că nu au medic. Fac voluntariat”, precizează doctorița, care recunoaște că munca îi aduce satisfacție sufletească și nu i-ar abandona niciodată pe nevoiașii din comunitate.

„N-am lucrat în oraș și nici nu vreau. Să emigrăm, așa cum au făcut mulți medici români, nu ne gândim. În UE trebuie să știi o limbă străină și vârsta noastră nu e tocmai potrivită pentru a o lua de la capăt”, motivează Elena Neamțu.

Oportunități în Occident vede doar pentru feciorul său care le-a urmat meseria și este medic rezident în anul IV la Universitatea din București. Tânărul se gândește să profeseze medicina în străinătate.

Nu vor să plece din România

Întrebată dacă și-ar dori să revină acasă, Elena Neamțu spune că o mai leagă de Alexăndreni doar mama, dar în viitorul apropiat ar putea să o aducă la Pleșcoi.

„Aici suntem tot acasă. Mi-aș dori din tot sufletul să se înfăptuiască unirea și nu ar mai exista nicio diferență”, punctează medicul.

La fel ca familia Neamțu, majoritatea medicilor basarabeni care muncesc în România intenționează să rămână „fideli” pacienților români.

Un studiu realizat anul trecut de Organizația Mondială a Sănătății, intitulat „Lucrătorii medicali originari din R. Moldova care locuiesc și activează în România”, a arătat că doar trei la sută din doctori și-ar dori să revină în sistemul medical moldovenesc.

Basarabenii, apreciați peste Prut

Președintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, este convins că doctorii instruiți la Chișinău sunt profesioniști și sistemul medical românesc va avea nevoie în continuare de astfel de brațe de muncă: „Basarabenii s-au încadrat perfect în sistemul nostru încă acum 20 de ani. Sunt frații noștri. Nimeni nu are ce le reproșa în activitatea profesională și apreciem calitățile lor omenești. Basarabenii s-au făcut remarcați în toate domeniile: cardiologie, neurologie, ortopedie, ginecologie, stomatologie. Colaborăm cu cea mai mare plăcere”.

Ala Nemerenco, fost expert al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în domeniul resurselor umane:

În următorii ani, exodul medicilor moldoveni va lua amploare, iar destinația de top este România. Dacă în 2009 pe primele poziții în lista țărilor unde doreau să ajungă medicii noștri erau Italia și Franța, acum România este prima.

Oferta este bună peste Prut. Nu există bariere lingvistice, îți poți găsi ușor de lucru, salariile sunt mult mai mari, dar și condițiile de muncă sunt altele. În spitalele românești sunt echipamente moderne și medicii sunt mai siguri că pot câștiga lupta pentru viața pacientului. Există și aspectul psihologic. Pacienții români au o altă atitudine, răbdare și respect pentru medici, ceea ce lipsește la noi. Chiar dacă sunt obligați să treacă de la zero programul de rezidențiat, medicii moldoveni vor opta pentru România.

Statul trebuie să implementeze cât mai urgent noi politici motivaționale care i-ar determina pe medici să rămână acasă. OMS a venit cu mai multe propuneri în acest sens: crearea unui regulament de angajare în sistemul medical și modificarea formei de salarizare în funcție de performanță, dar nimic nu s-a schimbat deocamdată.