14:09:38 07.05.2024
Stiri

Averea unor nobili francezi, la Vadul lui Vodă

Social 09.08.2015 15:03 Vizualizări4599 Autor: Daniela Hadei
Averea unor nobili francezi, la Vadul lui Vodă


PARAGINĂ // Cu pereții crăpați, ușile jerpelite și geamurile stricate, Conacul Sicard din orășelul Vadul lui Vodă s-ar putea prăbuși în orice clipă

Conacul Sicard se află pe teritoriul taberei pentru copii „Cireșarii” și este în gestiunea Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Centru, Chișinău. Într-o parte ferită de ochii lumii, izolată parcă de public, vila se află într-o stare deplorabilă și riscă să se prăbușească.

Nobili francezi, în Basarabia

Cu titlul de monument arheologic de valoare națională, inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat, Vila nobililor francezi Charles și Nathalie Sicard a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea. Nobilii s-au stabilit în Basarabia, iar în Vadul lui Vodă au fondat primul muzeu și prima bibliotecă. Se spune că Charles Sicard s-a născut în 1773 în orașul francez Marseille, iar în 1804 a venit la Odesa, fiind consilierul ducelui Richelieu. Potrivit site-ului genealogia.ru, în Arhiva de stat a orașului Odesa se păstrează și astăzi corespondența dintre cei doi, din perioada anilor 1818-1822.

Faimoși în Odesa

Charles Sicard era renumit în Odesa, în special pentru capacitățile sale comerciale, diplomatice și literare. A fost bun prieten cu guvernanții de acolo, iar alături de cei doi frați ai săi, distribuia mărfuri importante din Franța în Rusia, prin Odesa. Istoria nu arată cum a ajuns familia nobilului francez la Chișinău, dar potrivit sursei citate mai sus, în 1821, boierul Sicard l-a cunoscut la Chișinău pe poetul rus A. Pușkin. Tot în acele vremuri, în Odesa existau doar două hoteluri, unul al familiei Sicard și altul al familiei Renauld, iar în vizitele sale la Odesa, în perioada anilor 1823-1824, Pușkin prefera să stea la hotelul lui Charles Sicard.

Arborii care simbolizează nemurirea

Amplasat în pădure, într-o zonă mai înaltă, conacul din Vadul lui Vodă are un stil arhitectural caracteristic clasicului francez, un stil unic în R. Moldova. Deși vila are peste 150 de ani, pereții, forma, stilul și arhitectura s-au păstrat în totalitate. Neîngrijirea ei, însă, o duce la pierzanie. Unică după arhitectură și stil, vila este înconjurată de 14 frasini înalți și bătrâni deja, iar doi dintre ei sunt aproape uscați. Se poate spune că frasinul reprezintă un detaliu ce descrie caracterul și stilul de viață al nobililor.

În tradiția scandinavă, frasinul simbolizează nemurirea, înțelepciunea, datorită felului în care copacul își înfige rădăcinile în pământ. Pentru popoarele germane, frasinul este considerat copacul lumii, iar universul se desfășoară la umbra crengilor sale. În vechile republici baltice, se crede că frasinul ar exercita un fel de putere magică, iar frunzele sale sunt considerate a fi tămăduitoare.

Pentru hinduși, frasinul este un arbore care aduce împăcare și calm, iar în tradiția populară românească se crede că, atârnat de tocul unei uși, frasinul ține departe spiritele rele.

„Nu s-a păstrat nimic”

Cu pereții în nuanțe de alb și albastru, ușile și ferestrele cafenii, scările surpate și geamurile stricate, clădirea cu un etaj are și un subsol, trei intrări și o mică terasă. Dacă în trecut era o vilă de toată frumusețea, iar ușile erau deschise pentru toți oaspeții nobililor, în prezent, pe una dintre intrările vilei este lipită o coală de hârtie pe care scrie „Periculos pentru viață”.

În cele peste nouă odăi mari și spațioase ale vilei, astăzi au rămas doar pereții goi, crăpați și jerpeliți, iar obiecte sau alte bunuri nu au fost descoperite. Nici la muzeul din Vadul lui Vodă nu au fost înregistrate date sau informații despre vila nobililor.

„Din păcate, nu avem nicio informație, nimic nu s-a păstrat. Încă din vremea sovieticilor acolo nu era nimic, doar clădirea. Cu părere de rău, nici fotografii sau ceva inscripții vechi nu avem”, ne spune muzeograful din Vadul lui Vodă, Anastasia Ecaterinciuc, în vârstă de 85 de ani.

Ion Ștefăniță, director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova:

„Conform Legii ocrotirii monumentelor, responsabil pentru protejarea monumentelor este proprietarul, fie el persoană fizică sau juridică. În cazul nostru, Direcția Educație poartă această responsabilitate pentru conservarea/restaurarea și punerea în valoare a acestui monument de istorie și arhitectură cu statut protejat. Urmăresc cu atenție toate investițiile care se fac la nivel de municipiu pentru capitolul investiții capitale în construcție, dar regretabil este că practic niciun bănuț nu ajunge pentru destinația unor imobile care fac parte din Registrul monumentelor cu statut protejat”.

Ala Vârlan, șefă a Direcției Educație, Tineret și Sport, sectorul Centru, Chișinău:

„Noi nu avem niciun act care să ne demonstreze că această clădire are statut de monument. Ea figurează ca și imobil, fostă casă pionierească din vremea sovietică. Când a fost cumpărată tabăra, toate clădirile de pe teritoriul ei erau într-o stare deplorabilă. S-au făcut reparații pe teritoriu, iar în prezent ne străduim să menținem și clădirea respectivă. Este supravegheată, iar copiii nu au acces la ea, sunt în afara oricărui pericol. Clădirea necesită reparații capitale, iar pentru acest lucru este nevoie de investiții de milioane de lei”.


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
07.05.2024 09:12 Nicolae Negru Nicolae Negru // Cine trage dintre no...

03.05.2024 09:12 Nicolae Negru Nicolae Negru // Să nu ne deprindem, ...

29.04.2024 09:12 Nicolae Negru Nicolae Negru // Avatarul Partidului Șor

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Cum veți vota la referendumul care va avea loc în toamna anului 2024 în R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md