De ce dosarele Filat, Șor și Chirtoacă au fost sau mai sunt judecate cu UȘILE ÎNCHISE: Răspunsul procurorului general, deranjat de „titlurile frumoase” din presă
Examinarea dosarelor de către instanțele de judecată cu ușile închise este „o procedură legală” în R. Moldova, aplicată începând cu anul 1961, susține procurorul general al R. Moldova, Eduard Harunjen, care consideră că în cazul lui Vlad Filat, Ilan Șor sau Dorin Chirtoacă se procedează „corect”.
Mai mulți membri ai Comisiei parlamentare juridice, pentru numiri și imunități și ai celei pentru securitate națională, apărare și ordine publică i-au reproșat astăzi lui Eduard Harunjen, care a prezentat raportul de activitate a instituției pentru anul trecut, că procurorii fac justiție selectivă, atunci când inițiază dosare sau solicită ca unele de rezonanță să fie examinate cu ușile închise. Referire s-a făcut în special la dosarele lui Vlad Filat, Ilan Șor și Dorin Chirtoacă.
„Societatea are dreptul la justiție, doar că această justiție trebuie să fie făcută într-o formă obiectivă, fără presiune, interpretări, fără amestec în înfăptuirea justiției și trebuie să se exercite într-un mediu adecvat. (...) Eu sunt adeptul unei justiții corecte, chiar și cu ușile închise”, a declarat astăzi Eduard Harunjen în Parlament, oferind exemple de titluri de știri „frumoase” din perioada examinării dosarului Filat, cu referire la „martori falși”, „probe dispărute” etc.
Harunjen declară că procurorii au cerut procese închise pentru a evita „ruperea din context” a unor depoziții și afirmă că, după ce procesul lui Filat s-a încheiat și sentința a fost publicată, „nimeni nu mai prezintă niciun interes”.
Deutatul liberal-democrat Tudor Deliu i-a răspuns procurorului că dosarul fostului premier Filat nu s-a terminat, întrucât mai există și CtEDO, iar încercarea oamenilor legii de a ascunde ședințele de judecată îi face pe cetățeni să nu mai aibă încredere în acest sistem: „Transparența ar asigura o credibilitate mai mare”.
Deputații l-au mai întrebat pe procurorul general de ce se tergiversează dosarele care țin de furtul miliardului, iar Harunjen s-a apărat oferind exemplul băncii din România, „Bancorex”, jefuită și ea anterior: „Primele condamnări au venit în acest caz după opt ani. Infracțiunile care presupun tranzacții transfrontaliere, în zone off-shore, sunt investigate mai greu”.
Potrivit procurorului general, acuzatorii au pornit 180 de dosare care se referă la jaful bancar din R. Moldova, unele fiind finalizate, iar altele „sunt în instanță și așteaptă verdictul final”.
Cât privește dosarul lui Ilan Șor, condamnat de prima intanță la șapte ani și jumătate de închisoare, Harunjen neagă faptul că acesta ar fi tergiversat: „Noi am obținut o sentință de condamnare și vom insista până la final pentru ea”.
Percheziții la doi PROCURORI cercetați PENAL pentru îmbogățire ilicită
IMPORTANT pentru călători: Dacă aveți un zbor de la Chișinău, trebuie să ajungeți la Aeroportul Internațional Chișinău cu trei ore înainte de decolare
VOT FINAL // Controalele abuzive pentru antreprenori, eliminate de către Parlament: Economii de aproape 70 de milioane de lei pe an