21:51:21 01.05.2024
Stiri

MOŞTENIRE grea: Viitorul preşedinte american va avea de-a face cu PRETENŢIILE lui Putin

Reportaj 08.10.2016 13:02 Vizualizări1842 Autor: Ziarul National


MOŞTENIRE grea: Viitorul preşedinte american va avea de-a face cu PRETENŢIILE lui Putin Sursa: business24.ro

Următorul preşedinte al Statelor Unite va moşteni o relaţie cu Rusia la fel de dificilă ca pe vremea lui Ronald Reagan, care cataloga URSS drept „un imperiu al răului”.


Chiar şi cu un personaj ca Donald Trump, care a preaslăvit de câteva ori stilul dur al preşedintelui Vladimir Putin, relaţia dintre Kremlin şi Casa Albă nu va fi una uşoară, susţine analistul Leonid Bershidsky într-un editorial publicat de Bloomberg.

Putin şi-a prezentat lista cu doleanţe încă de luni, 3 octombrie, cam în acelaşi moment în care SUA anunţau suspendarea negocierilor cu Rusia pe tema armistiţiului din Siria.

Într-o notă înaintată parlamentului, Putin a ameninţat că va pune capăt programului ruso-american de dezarmare în cazul în care Statele Unite nu vor îndeplini anumite condiţii, cuprinse în lista „ţarului de la Kremlin”.

Acestea se referă la:

- Reducerea infrastructurii şi personalului NATO la nivelul anului 2000;
- Abrogarea Legii Magnitsky, care impune sancţiuni pentru oficialii ruşi implicaţi în cazuri de încălcare a drepturilor omului;
- Abrogarea sancţiunilor împotriva cetăţenilor ruşi şi a companiilor din Rusia;
- Acordarea de despăgubiri pentru sancţiunile economice impuse de Statele Unite Rusiei, ca şi pentru „contra-sancţiunile forţate” adoptate de Moscova;
- Prezentarea „unui plan clar de distrugere ireversibilă” a surplusului de plutoniu deţinut de SUA.

„Prea puţin!”

Părerea analiştilor este că Putin va primi un răspuns la toate aceste solicitări cam prin preajma sărbătorii de Sfântu' Aşteaptă.

„A cerut cam puţin. Putea să ceară şi Alaska înapoi, tinereţea veşnică, pe Elon Musk şi un bilet la Disneyland”, a comentat ironic Leonid Volkov, un opozant al actualului preşedinte.

Chiar dacă, prin absurd, administraţia americană ar fi pregătită în acest moment să anuleze sancţiunile economice impuse Rusiei, pare greu de crezut că vreun preşedinte american, fie el şi Donald Trump, va accepta ideea umilitoare de a plăti despăgubiri pentru acestea, ba chiar şi pentru setul de contra-sancţiuni al Moscovei.

La fel de bine, ideea restructurării NATO la nivelul anului 2000 este una respinsă din start.

În ceea ce priveşte programul de dezarmare nucleară şi transformarea plutoniului în combustibil, acesta avea mai mult un rol simbolic şi părea oricum aproape de a se încheia în orice moment.

Pe lângă cele 34 de tone puse la bătaie de fiecare din cele două tabere - o parte infimă faţă de capacitatea arsenalelor nucleare ale celor două puteri militare -, programul intrase într-o fază de îngheţ încă din 2014, în urma neînţelegerilor dintre experţii ruşi şi cei americani privind eliminarea reziduurilor de plutoniu şi a costului ridicat de convertire în energie.

Jocul lui Putin pare mai degrabă unul care să amintească lumii întregi că Rusia are încă anumite cantităţi impresionante de plutoniu, spre deosebire de mulţi dintre vecinii săi.

Spre exemplu, preşedintele ucrainean Petro Poroshenko probabil regretă amarnic decizia liderilor de la Kiev din anul 1990, când ţara sa a cedat arsenalul nuclear deţinut în schimbul unei promisiuni făcute de Rusia, SUA şi Marea Britanie că nu va fi atacată, comentează Leonid Bershidsky.

„Aroganţa Kremlinului”

Nu contează dacă Washingtonul va ţine cont sau nu de cerinţele lui Putin, câtă vreme liderul rus a vrut doar să demonstreze într-un stil cât se poate de arogant că Rusia nu şi-a pierdut statutul de forţă egală SUA.

De asemenea, gestul liderului de la Kremlin este un memento pentru oricare dintre viitorii preşedinţi americani, obligaţi astfel să-şi amintească că pacea cu Rusia are preţul ei.

Iar aroganţa Kremlinului va continua să fie vizibilă şi în Siria, unde Putin ştie că SUA nu îşi vor intensifica prezenţa, fapt care îi va permite să-l ajute pe dictatorul Bashar al-Assad să dea o lovitură decisivă rebelilor din Alep înainte de schimbarea liderului de la Casa Albă.

Sigur, o asemenea demonstraţie de forţă are şi ea costuri ridicate. Spre exemplu, ministrul de Finanţe rus a propus luni o rectificare pozitivă a bugetului de Apărare şi Securitate cu 680 de miliarde de ruble, adică aproximativ 11 miliarde de dolari.

O astfel de suplimentare a bugetului Apărării nu poate însemna decât reducerea cheltuielilor în alte domenii şi alte tăieri salariale în sistemul public din Rusia, dar Putin ştie că mulţi dintre conaţionalii săi sunt în stare să strângă cureaua drastic doar din mândria de a se opune veşnicului inamic, Statele Unite.

Este greu de crezut că administraţia Obama va răspunde cerinţelor formulate de Kremlin, dar, cu siguranţă, viitorul preşedinte va avea de furcă cu atitudinea beligerantă a Rusiei.

O soluţie ar fi suplimentarea sancţiunilor economice până când regimul lui Vladimir Putin va ceda din interior, dar aceasta presupune şi riscul intensificării activităţilor militare desfăşurate de Moscova în Orientul Mijlociu şi în alte regiuni, conchide Bershidsky.

Sursa: business24.ro


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
29.04.2024 09:12 Nicolae Negru Nicolae Negru // Avatarul Partidului Șor

26.04.2024 09:12 Nicolae Negru Nicolae Negru // Ion Chicu în fața is...

22.04.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Mercenarii lui Șor ș...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Cum veți vota la referendumul care va avea loc în toamna anului 2024 în R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md