Privatizări eșuate // Cum ajung în PARAGINĂ proprietățile statului?
FALIMENT // Statul își vinde bunurile pentru a le salva de la pierzanie, iar investitorii le abandonează din lipsă de finanțe
Au promis să resusciteze activitatea unor companii care au ajuns în pragul falimentului sau să reconstruiască imobile de valoare națională, privatizând pe bani mărunți proprietățile statului, însă planurile au rămas doar pe hârtie. Deși legislația prevede rezilierea contractelor cu agenții economici care nu-și îndeplinesc obligațiile, multe dintre bunurile procurate în urma unor concursuri investiționale eșuate nu au fost întoarse statului și continuă să stea în paragină.
Chiar în centrul Chișinăului pot fi văzute astăzi mai multe clădiri gata să cadă, dar care sunt privatizate. Noii proprietari au promis să le restaureze, însă construcțiile au ajuns ruine. Nu au fost cruțate nici monumentele istorice care, potrivit proiectelor, urmau să se transforme în clădiri moderne.
Pierderi de 27 de milioane de lei
Din Conacul urban Râşcanu-Derojinschi, construit în anii ’70 ai secolului al XIX-lea, au mai rămas doar pereții. Clădirea situată pe strada București 62 urma să devină o adevărată bijuterie arhitecturală în 2012, dar peste trei ani ruinele nu fac decât să strice aspectul orașului. Imobilul de 2 616 metri pătrați, cu 34 de ari de teren aferent, a fost vândut în 2009 cu 3,3 milioane de lei firmei „Maxelegant”, care urma să restaureze conacul în trei ani, dar lucrările nu s-au mai făcut. Deși au fost încălcate condițiile contractuale, au existat procese de judecată și verificări de la Centrul Anticorupție, agentul economic nu a întors statului bunul imobil, ci l-a vândut unei alte companii.
Curtea de Conturi a stabilit că bugetul statului a fost prejudiciat în acest caz cu 27 de milioane de lei. În 2009, preţul de piaţă al unui metru pătrat în zona respectivă era cuprins între 700 și 1 200 de euro, iar acest imobil a fost vândut cu 72 de euro pentru un metru pătrat. Afaceriștii intenționau să transforme conacul într-un centru comercial sau hotel, cu fațada din sticlă, dar planul a eșuat. Actualul proprietar promite să înceapă reconstrucția la primăvară și să păstreze aspectul arhitectural al fațadei, chiar dacă această clădire va fi una pentru business - cu birouri și oficii.
Cinematograf, în paragină de zece ani
O altă clădire care cândva era o adevărată atracție pentru chișinăueni, Cinematograful „Columna”, stă abandonat de un deceniu. În 1999, statul a vândut bunul imobil din Parcul „Valea Trandafirilor” doar cu 1,3 milioane de lei, iar compania „Trans World”s-a angajat să investească șapte milioane de lei pentru reconstrucţia localului. Noul cinematograf trebuia să fie gata în 2002, ulterior perioada a fost prelungită până în 2005, iar astăzi construcția este acoperită cu bălării.
Investitorul a demolat o parte din clădire și a construit anexe suplimentare, care ar fi costat nouă milioane de lei. Totuși, condițiile contractului încheiat cu statul nu au fost îndeplinite. Nici pomeneală de cinematograf în anul 2015.
Afaceri falimentare
Statul s-a „ars” de multe ori și după vânzarea unor companii pe care le-a scos la mezat pentru a le scăpa de faliment. Investitorii promit să dezvolte afacerile și să creeze locuri de muncă, dar intențiile rămân nerealizate. Este și cazul Societății pe Acțiuni „Bicontra”, amplasată pe teritoriul parcului industrial „Tracom”, chiar în centrul Chișinăului. În 2012, statul și-a vândut pachetul de 61% de acțiuni în această companie. Cumpărătorul a plătit 1,5 milioane de lei și urma să investească, timp de trei ani, cel puțin patru milioane de lei. Într-un raport prezentat de Curtea de Conturi anul trecut se spune că investițiile nu au fost realizate.
Totuși, administratorul parcului „Tracom” este sigur că firma își va onora în anul curent toate obligațiunile. „Cel mai recent audit a demonstrat că investiții se fac. Firma e funcțională și chiar are mai mulți angajați. Agentul economic mai are timp să îndeplinească acele condiții ale contractului”, spune Vitalie Murzac, vicedirector al parcului „Tracom”.
Contracte anulate prin judecată
Reprezentanții Agenției Proprietății Publice (APP) dau asigurări că bunurile statului sunt monitorizate după privatizare și sunt puține cazuri când investitorii nu-și respectă obligațiile.
„Comisiile specializate fac verificări periodice. Se întâmplă că investitorii nu au surse să finalizeze proiectele și atunci contractele sunt reziliate prin judecată, iar clădirile pot fi sechestrate. Juriștii noștri sunt implicați acum în astfel de procese”, a declarat Nelli Ermurachi, șefa Direcției postprivatizare din cadrul APP.
Instituția intenționează să publice un raport statistic privind numărul contractelor anulate din cauza nerespectării condițiilor de privatizare.
Casă cu două etaje, construită pe un bloc de locuit din Chișinău: Autoritățile capitalei oferă detalii despre dezmăț
Rectorul Universității din București, Marian Preda, Doctor Honoris Causa al Universității de Stat din Moldova: „Este un titlu academic care mă onorează, dar mă și obligă”
DECIS // Votul prin corespondență, pilotat la scrutinul din toamna anului 2024, pentru cetățenii R. Moldova aflați în SUA și Canada: Opoziția va contesta inițiativa la Curtea Constituțională