LOVITURĂ DURĂ pentru DNA. Lupta cu corupția ar putea fi TORPILATĂ
SRI nu mai poate face interceptări în dosare penale, a constatat Curtea Constituţională din România, pentru că nu este organ de urmărire penală. Decizia se aplică inclusiv dosarelor aflate în curs de soluţionare. Pentru a aplica decizia, DNA susţine că are nevoie să îşi creeze propria structură de specialitate pentru care are nevoie de 130 de poliţişti detaşaţi şi peste 10 milioane de euro.
Direcția Națională Anticorupție a anunțat, după publicarea motivării CCR privind interceptările, că are nevoie de aproximativ 10,4 milioane de euro și de 130 de polițiști pentru a putea desfășura activități de supraveghere tehnică.
Decizia se va aplica pentru cauzele aflate deja pe rolul instanțelor, se arată în motivarea publicată azi de Curtea Constituțională. Pe de altă parte, dosarele care au fost deja soluționate nu sunt afectate, potrivit motivării.
„Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată”, precizează judecătorii constituționali.
SRI nu e organ de cercetare penală, nu poate organiza interceptări, se mai arată în motivare.
„Dispoziţiile Codului de procedură penală nu precizează exact care sunt organele care intră în categoria „altor organe specializate ale statului”, dar care, totuşi, pot efectua supravegherea tehnică, conform art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, alături de procuror, de organele de cercetare penală şi de lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei. Se susţine că sintagma criticată dă posibilitatea Serviciului Român de Informaţii să efectueze acte de procedură în cadrul procesului penal, prin interceptarea şi înregistrarea de convorbiri în cauzele penale. Se arată că aceste serviciile secrete ale statului nu sunt organe de urmărire sau de cercetare penală, nefiind prevăzute, ca atare, în Codul de procedură penală”, se arată în motivare.
Curtea Constituțională mai arată că nicio reglementare legislativă, în afară de Codul de Procedură Penală, nu stipulează expres competența unui organ al statului, în afara celor de urmărire penală, de a face supraveghere tehnică.
„Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislație infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate”, se mai arată în motivare.
INTERVIU // Recean, despre cei care vor să DESTABILIZEZE R. Moldova: „Nu e vorba de partide politice, ci parte a unei grupări criminale organizate pe care mizează Rusia pentru a destabiliza R. Moldova și a ne opri din drumul nostru european”
Cea mai „dificilă reformă”, dar și cea mai „importantă” în parcursul european al R. Moldova este cea a justiției. Dorin Recean: „Întâmpinăm rezistență, dar nu vom ceda și vom merge până la capăt”
ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei,mesaj de Ziua Europei: „Să nu uităm niciodată sprijinul pe care Comunitatea Europeană îl acordă R. Moldova, datorită eforturilor României, inclusiv ale Bisericii Ortodoxe Române”