Ce spunea candidatul la funcția de guvernator al BNM despre CAUZELE crizei din R. Moldova: „Când Rusia strănută, Moldova se îmbolnăveşte”
Sergiu Cioclea, candidatul la funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), care ar putea fi votat în această săptămână de către Parlament, declara, în iulie 2015, că situația din R. Moldova, dominată de criza economică și politică, se datorează mai multor factori, printre care dependența economiei naționale de agricultura subdezvoltată, dependența de importul de resurse energetice, dar și din cauza „discuţiilor interminabile despre presupuse întrebări şi probleme identitare”.
Într-un interviu acordat pentru platzforma.md, Cioclea afirma că „tranziţia economică a Republicii Moldova prezintă într-adevăr un profil contrastat”.
„Pe de o parte, după cum am văzut, ţara noastră este printre primele 5-6 republici din fosta Uniune care au reuşit să stăvilească fenomentul inflaţiei şi să stabilizeze cursul monedei naţionale. În acelaşi timp, este printre codaşi din punct de vedere al creşterii economice pe termen lung, dacă luăm perioada de la independenţă încoace, căpătând reputaţia puţin măgulitoare de „cea mai săracă ţară din Europa”. Dacă Ţările Baltice au redobândit ritmuri de creştere pozitivă imediat după stabilizarea monetară la mijlocul anilor 1990, Republica Moldova a păşit pe calea creşterii economice durabile doar în anii 2000, dar la un ritm care nu i-a permis sa compenseze prăbuşirea brutală a economiei din deceniul precedent”, a declarat Sergiu Cioclea.
Iar această „contra-pefromanţă” are mai multe explicaţii, în opinia candidatului la funcția de guvernator BNM.
„Mai întâi de toate, afirmaţia precum că Republica Moldova a avut un PIB pe cap de locuitor printre cei mai înalţi în fosta URSS este eronată. Ţara noastră a intrat în tranziţie cu indicatori economici (PIB pe cap de locuitor, salariu mediu, depuneri băneşti, număr de automobile etc.) mediocri, mult mai scăzuţi comparativ cu cei ai vecinilor săi europeni: Rusia, Belorusia, Ucraina şi Ţările Baltice, similari mai degrabă cu cei din Asia Centrală. Această sărăcie relativă o datoram supradependenţei economiei de agricultură, sector puţin valorizat în epoca sovietică, dar şi în perioada de tranziţie, în timpul căreia a suferit de subinvestiţie cronică, parcelarea terenurilor agricole şi scumpirea preţurilor la energie. Societăţile industriale au reuşit mai bine tranziţia la o economie de piaţă modernă „de servicii” decât societăţile agricole rămase în urmă în ceea ce priveşte „revoluţia industrială”.
A doua cauză evidentă este conflictul armat din 1992 care a divizat ţara de facto în două zone economice. O bună parte a potenţialului industrial, agroalimentar şi energetic moştenit din epoca sovietică se afla în Transnistria. Acest conflict a avut două consecinţe grave. Prima a fost ruperea relaţiilor de interdependenţă nu numai cu întreprinderile din fosta Uniunea Sovietică, dar şi cu întreprinderile din propriul spaţiu economic – un dublu şoc pentru economia moldovenească. A doua consecinţă a fost deteriorarea climatului de investiţii, care a afectat durabil capacitatea Republicii Moldova de a atrage investiţii străine de proporţii, critice în perioada de tranziţie sub dublu aspect – financiar şi tehnologic.
CITIȚI și Candidatul la funcția de guvernator al BNM a fost SELECTAT. Cine ar putea fi succesorul lui Drăguțanu
Nu este întâmplător că profilul evoluţiei PIB-ului Republicii Moldova în anii 1990 este foarte similar cu cel al Georgiei, ţară afectată şi ea de două conflicte secesioniste (Abhazia şi Osetia de Sud). O altă cauză structurală a sărăciei este dependenţa Republicii Moldova faţă de importul de energie şi termenii de schimb export-import (raportul dintre preţurile bunurilor exportate faţă de preţurile bunurilor importate) nefavorabili. O mare parte a productivităţii şi valorii adăugate din economie este cheltuită pentru a achita factura energetică, în loc să fie investită în capital fix productiv sau infrastructură.
În fine, Republica Moldova este o ţară mică, extrem de dependentă de schimbul economic cu ţările vecine. Parafrazând o zicală despre relaţia economică dintre Europa şi SUA: „Când Rusia strănută, Moldova se îmbolnăveşte”. Astfel, economia moldovenească a „importat” pe deplin criza rusească din 1998, iar cursul leului trece prin tulburenţe serioase în perioada recentă după devaluarea rublei în 2014-2015”, cităm aceeași sursă.
Pentru a depăși impasul economic și politic în care se află R. Moldova sunt necesare, în opinia lui Sergiu Cioclea, măsuri energice pentru a moderniza şi a diversifica sistemul economic.
„Exemplul Ţărilor Baltice, al Sloveniei şi, mai recent, al Georgiei arată că dimensiunea redusă a ţării nu este o fatalitate. Elitele ţării, dar şi întreaga noastră societate, au pierdut însă foarte mult timp în discuţii interminabile despre presupuse întrebări şi probleme identitare. Câtă energie, cât timp irosit pentru a răspunde, în sânul aceluiași grup etnic, „cine suntem?” – moldoveni, români – „ce limbă vorbim?” etc. Probabil este un caz unic în fosta Uniune, daca nu în întreaga Europă. Societatea, alegerile, politica guvernelor a fost în mare parte determinată de aceste discuţii şi nu în funcţie de întrebări pragmatice: care este politica economică optimă, ce să facem ca sa trăim mai bine, să fim mai prosperi. Îmi vine greu să atribui o valoare statistică acestei afirmaţii, dar rămân convins că lipsa de pragmatism, de vector politic şi de coeziune socială (inclusiv prin cooptarea comunităţii rusofone) au dus Republica Moldova în impasul economic şi politic în care se află acum”, susține Cioclea.
Întregul interviu îl puteți citi AICI.
Rectorul Universității din București, Marian Preda, Doctor Honoris Causa al Universității de Stat din Moldova: „Este un titlu academic care mă onorează, dar mă și obligă”
DECIS // Votul prin corespondență, pilotat la scrutinul din toamna anului 2024, pentru cetățenii R. Moldova aflați în SUA și Canada: Opoziția va contesta inițiativa la Curtea Constituțională
VIDEO // O femeie de la Cahul, reținută după ce a comandat asasinarea fostului soț: A cumpărat substanța cu care urma să fie otrăvit bărbatul și i-a promis 20 000 de euro unui killer, care s-a dovedit a fi un agent sub acoperire