Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, a declarat în cadrul Comisiei economie, buget şi finanţe, că statul se va angaja să plătească cele 14 miliarde de lei Băncii Naţionale începând cu anul 2016. Până atunci, Guvernul urmează să elaboreze un proiect de lege prin care garanţiile acordate în două rânduri BNM-ului de către Guvernele Leancă şi Gaburici, pentru salvarea Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank, se vor converti în datorie publică.

„Noi vom veni cu o lege specială prin care Guvernul va transforma garanţiile emise în hârtii de valoare de stat. Pentru anul viitor s-a ajuns la o propunere de a fi inclusă în bugetul de stat pentru 2016 o cheltuială de 5 la sută din valoarea totală a datoriei care şi-o asumă Guvernul, care va constitui în jur de 680 milioane de lei, anual, dobândă plătită în adresa Băncii Naţionale”, a declarat ministrul Finanţelor, Antol Arapu.

Asta în condiţiile în care, anul trecut, Banca Naţională a oferit credite de urgenţă celor trei bănci jefuite la o dobândă de doar 0,1 la sută. 

„Dumnevoastră ca Guvern aţi acordat garanţii pentru aceste bănci de unde s-au furat banii cu 0,1% şi acum sunteţi gata să puneţi pe seama cetăţenilor 5%, în afară de banii care s-au furat. 600 milioane de lei anual, în afară de 14 miliarde de lei care trebuie întoarse”, a adăugat liderul Partidului Socialist, Igor Dodon.

„Băncilor le-a fost acordat direct credite de Banca Naţională şi noi nu controlăm la ce nivel se acordă de către Banca Naţională credite. Noi am emis garanţia în favoarea Băncii Naţionale”, a precizat Arapu. 

Ministrul Finanţelor nu precizează însă în câţi ani va fi restituită întreaga datorie Băncii Naţionale şi nici care va fi rata dobânzii pentru următorii ani.

„Această datorie va fi inclusă în datoria de stat internă. Care va fi dinamica dobânzii plătite de stat pentru anii ulteriori, va fi stabilit anual, la nivelul bugetului de stat”, a menţionat ministrul.

Potrivit calculelor efectuate de unii deputaţi însă, suma pe care statul ar urma să o plătească BNM-ului doar în 2016 s-ar ridica la 2 miliarde de lei. 

Dacă această cifră ar fi împărţită pe cap de locuitor, fiecărui cetăţean al Republicii Moldova i-ar reveni o contribuţie de aproximativ 700 de lei. Amintim că Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au intrat în insolvenţă după ce au acordat credite neperformante de peste 13 miliarde de lei. Instituţiile au împrumutat peste 14 miliarde de lei de la Banca Naţională, după ce Guvernul a dat garanţii de stat pentru suma contractată. Întrucât autorităţile au decis să lichideze cele trei instituţii financiare, creditul urmează a fi pus pe seama cetăţenilor. O investigaţie realizată de compania internaţională Kroll a scos la iveală că printre cei care au prejudiciat instituţiile financiare se numără şi controversatul om de afaceri Ilan Shor, care are statut de învinuit în dosarul jafului de miliarde din sistemul bancar, acuzaţii pe care Shor le respinge.