Dar care ar putea uşor trece în roşu. Prin votul comun al deputaţilor PSRM şi PCRM, trei comisii parlamentare au votat pentru demiterea procurorului general Corneliu Gurin, a directorului CNA Viorel Chetraru, a preşedintelui CEC Iurie Ciocan, a şefului SIS Mihai Balan, a şefului Curţii de Conturi Serafim Urechean, precum şi a întregii componenţe a CCA.
Şi dacă socialiştii au înaintat aceste revendicări anterior în cadrul protestelor din centrul capitalei şi e o continuare logică în ajunul deschiderii sesiunii Parlamentului, atunci pentru comunişti e mai degrabă o ridicare a mizei. Chiar dacă voturile roşii şi cele roz sunt insuficiente, e o acţiune reuşită de PR care se pliază perfect pe aşteptările populaţiei. Şi pentru că Platforma DA, deşi are aceleaşi cerinţe, dar nu are deocamdată extensie politică, dividendele vor fi capitalizate în mare parte de PSRM şi PN. Ceea ce înseamnă în mod automat extinderea ariei politice acoperite de codul roşu.
Ce poate contrapune guvernarea acestei ofensive? Se pare că aceasta e în criză de idei. Guvernul, deşi face încercări de stabilizare a situaţiei, acestea rămân palide şi timide în lipsa susţinerii parlamentare. Or, aici guvernarea ezită în depăşirea blocajului. Nu are majoritate în Biroul Permanent după ieşirea lui Plahotniuc şi Streleţ din componenţa acestuia şi pe acest motiv agenda Legislativului este impusă de roşii. Chiar nu se poate depăşi acest blocaj? Chiar nu se putea întruni Parlamentul mai devreme?
Pe fundalul crizei care se tot aprofundează şi deja toţi, inclusiv partenerii externi ne avertizează că suntem pe malul prăpastiei. Ca să nu mai zic că putea să nu se grăbească să plece în vacanţă şi să ajute Guvernul să rezolve cele mai urgente probleme. Cum ar fi rectificarea bugetului, de exemplu. Dar au plecat, iar acum nu se pot întruni. Sau poate alte stratageme se pun la cale? Odată ce ai noştri sunt meşteri să inventeze tot felul de găinării, cum ar fi şi cea cu FMI. Doar că astea deja nu mai trec.
E vreo problemă să mai demiţi câţiva demnitari (ne)implicaţi în jaful secolului? Cred că nu. Ba chiar cred că e în interesul guvernării. Asta dacă aceasta e încă capabilă să gândească raţional. Dacă nu, atunci cu totul alte principii stau la baza deciziilor. Iată că liderul PSRM ne anunţă că preşedintele Parlamentului a refuzat includerea în ordinea de zi a demisiilor propuse de socialişti. Procurorul general nu poate fi demis la propunerea deputaţilor, ci numai a spicherului. Aşa scrie în lege. Dar acesta trebuie demis oricum. Şi Candu va trebui să propună acest lucru mai devreme sau mai târziu. Mai bine mai devreme. Care este sensul să te ţii cu dinţii de nişte funcţionari absolut ineficienţi? Chiar nu-i clar că populaţia aşteaptă căderea unor capete? Dar se vede că încă nu a primit girul. Păi şi de Drăguţanu s-au ţinut. Dar l-au cedat până la urmă.
Ce urmează? Vine frigul, cum ziceam. Iar cu el vin şi facturile. Cum va ieşi guvernarea din toată daravela cu tarifele nu-i clar. Pe de o parte, FMI şi ceilalţi parteneri insistă pe majorarea lor. Pentru că leul s-a depreciat, iar noi importăm în dolari şi e normal ca tarifele să crească. Pe de altă parte, am putea scăpa de intermediari şi atunci tarifele nu vor trebui majorate. Dar cum să renunţi la „comisioane”? Cum să demiţi oamenii care acoperă schemele dubioase? Păi, situaţia a ajuns până într-acolo că ori îi demiţi şi renunţi la „comision”, ori renunţi la putere. Iar codul portocaliu trece în roşu.
Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
Jurnal.md
