Linkuri accesibilitate

Ştiri

Opoziția din Kosovo a aruncat cu gaze lacrimogene în Parlament, pentru a protesta împotriva acordului cu Serbia

Opoziția din Kosovo a aruncat cu gaze lacrimogene în Parlament, pentru a protesta împotriva acordului încheiat recent de guvern cu Serbia. În baza acestui acord, sârbii din Kosovo vor avea mai multă autonomie, înțelegere pe care opoziția kosovară o vede drept o amenințare la integritatea teritorială a țării. Acordul a fost negociat în cadrul tratativelor dintre Serbia și Albania, mediate de UE. Ambele țări vor să devină membre ale Uniunii Europene iar una din condiții este reducerea tensiunilor dintre majoritatea albaneză și minoritatea sârbă din Kosovo. Kosovo și-a proclamat independența de Serbia în 2008, dar independența nu e recunoscută la Belgrad.

Vezi ultimele știri ale zilei

Noua președintă a Macedoniei de Nord a refuzat să pronunțe numele oficial al țării în timpul jurământului

Prima femeie președinte al Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, rostind jurământul, 12 mai 2024.
Prima femeie președinte al Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, rostind jurământul, 12 mai 2024.

Prima femeie președinte al Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, a fost învestită în funcție pe 12 mai, deși a refuzat să pronunțe numele oficial al țării în timpul ceremoniei, ceea ce i-a înfuriat pe liderii opoziției și a stârnit reacții dure din partea vecinilor - Bulgaria și Grecia.

În discursul său, Siljanovska-Davkova s-a referit doar la „Macedonia”, și nu a rostit numele constituțional al țării – „Macedonia de Nord”.

Siljanovska-Davkova, profesoară în drept, în vârstă de 68 de ani, a candidat la prezidențiale din partea partidului conservator de opoziție Organizația Revoluționară Internă Macedoneană - Partidul Democrat al Unității Naționale Macedonene (VMRO-DPMNE). Această forță politică a criticat acordurile încheiate cu Grecia în 2018, în baza cărora fosta republică iugoslavă și-a schimbat oficial numele din „Macedonia” în „Macedonia de Nord”. Grecia s-a opus cu fermitate denumirii „Macedonia”, spunând că aceasta ar sugera pretenții teritoriale asupra regiunii sale istorice cu același nume, motiv pentru care a blocat aderarea țării vecine la NATO și la UE.

Acordul prin care „Macedonia” a devenit „Macedonia de Nord” a deschis calea pentru continuarea integrării occidentale a țării.

În discursul său inaugural, Siljanovska-Davkova a promis că va fi președintele tuturor cetățenilor, indiferent de afilierea lor politică.

„Voi uita momentele proaste și îmi voi aminti doar de cele bune. Voi fi președinte atât de stânga, cât și de dreapta, pentru toți cetățenii”, a spus ea.

Reprezentanți ai actualului guvern al Macedoniei de Nord au condamnat gestul lui Siljanovska-Davkova. Ministrul justiției, Krenar Loga, a declarat că, în opinia sa, jurământul nu ar fi valabil, pentru că noua președintă a menționat numele neconstituțional al statului. Ulterior, Ministerul de Externe al Macedoniei de Nord și-a reafirmat angajamentul față de toate angajamentele asumate de Skopje.

Gordana Siljanovska-Davkova a obținut peste 65% din voturi în al doilea tur de scrutin, în timp ce rivalul său, fostul președinte al Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, a obținut peste 29,%. Alegerile parlamentare au fost câștigate de coaliția condusă de VMRO-DPMNE, care este posibil să formeze noul guvern. Deocamdată, cabinetul este format din adversarii săi politici.

În Armenia, poliția a reținut zeci de oameni la protestele față de acordul de frontieră

Poliția armeană arestează un participant la acțiunea de protest
Poliția armeană arestează un participant la acțiunea de protest

Poliția armeană a reținut peste 150 de activiști ai mișcării antiguvernamentale care protestează față de un controversat acord de demarcare a frontierei cu Azerbaidjanul. Manifestanții au organizat acțiuni de „nesupunere civică”, luni dimineață, blocând străzi din centrul capitalei Erevan.

Autoritățile au declarat pentru Serviciul armean al RFE/RL că cei reținuți nu s-au conformat ordinelor poliției.

Acțiunile de nesupunere civică au fost desfășurate în urma unui apel al arhiepiscopului Bagrat Galstanian, care cere demisia premierului Nikol Pașinian din cauza acordului de frontieră.

Liderii mișcării de protest spun că nu sunt împotriva demarcării și delimitării frontierei cu Azerbaidjanul, dar consideră că aceasta ar trebui să aibă loc prin semnarea unui tratat de pace și cu participarea unor garanți internaționali.

La rândul său, premierul Nikol Pașinian a declarat că cei care pledează pentru suspendarea procesului de demarcare și delimitare a frontierei pun în pericol suveranitatea Armeniei.

Valul de proteste în Armenia a început pe 9 mai, la Erevan, unde mii de oameni au blocat străzile în semn de „nesupunere civică”, pentru a-și arăta nemulțumirea față de acordul de frontieră negociat de Erevan și Baku. Înțelegerea prevede cedarea a patru sate de pe teritoriul armean, locuite în perioada sovietică de azeri.

Referendum constituțional eșuat în Lituania. Nauseda câștigă primul tur al prezidențialelor

Președintele lituanian Gitanas Nausėda
Președintele lituanian Gitanas Nausėda

Președintele lituanian Gitanas Nausėda a obținut cele mai multe voturi în alegerile prezidențiale de duminică, dar va trebui să se confrunte într-un al doilea tur de scrutin cu premierul Ingrida Šimonytė, peste două săptămâni.

Nausėda a obținut 44% din voturi, iar Šimonytė aproape 20%, potrivit rezultatelor preliminare publicate luni de Comisia Electorală Centrală (CEC) din Lituania. În total, în cursa prezidențială s-au înscris opt candidați.

Totodată, CEC a anunțat că referendumul constituțional organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale a eșuat. Propunerea de a permite lituanienilor obținerea celei de a doua cetățenii, dintr-o țară „prietenă”, nu a fost sprijinită de necesarul de peste jumătate din alegători.

La referendum au participat circa 59% din alegători, dintre care aproximativ 74% au votat în favoarea modificării Constituției – in număr insuficient pentru aprobarea modificării.

În prezent, lituanienii care doresc să obțină o altă cetățenie trebuie să renunțe la cetățenia lituaniană.

Principalele împuterniciri ale șefului statului în sistemul politic al Lituaniei, țară membră a NATO, sunt supravegherea politicii externe și de apărare, alături de rolul de comandant suprem al forțelor armate.

Având în vedere că Lituania este situată strategic pe flancul estic al NATO, președinția acestei țări relativ mici capătă o importanță sporită pe măsură ce cresc tensiunile dintre Rusia și Occident din cauza războiului din Ucraina, notează agenția AFP. Atât Nausėda, cât și Šimonytė și-au exprimat sprijinul ferm față de Ucraina. De asemenea, cei doi s-au confruntat și în al doilea tur de scrutin prezidențial în 2019, când Nausėda a câștigat cu 66% din voturi.

Noi proteste la Tbilisi. Poliția ar fi reținut și un cetățean moldovean

Poliția reține manifestanți în timpul protestului împotriva unui proiect de lege privind „agenții străini” la Tbilisi, Georgia, 13 mai 2024.
Poliția reține manifestanți în timpul protestului împotriva unui proiect de lege privind „agenții străini” la Tbilisi, Georgia, 13 mai 2024.

Poliția georgiană a reținut peste 20 de persoane în timpul protestelor de la weekend față de proiectul legii privind „agenții străini”. Printre cei reținuți s-ar afla cetățeni ai Rusei, SUA și ai R. Moldova, transmite serviciul georgian al Europei Libere.

Mii de oameni au protestat la Tbilisi în ajunul examinării de către Parlament, în a treia și ultima lectură, a controversatului proiect de lege „privind influența străină”. Poliția a aplicat forța împotriva manifestanților și a reținut cel puțin 20 de persoane.

Comisia juridică a parlamentului georgian a avizat pozitiv proiectul de legii pentru ultima lectură, duminică, într-o ședință care a durat 67 de secunde. Potrivit șefului comisiei, Henri Ohanașvili, pentru a treia lectură au fost înaintate numai amendamente minore ce țin de redactare.

În noaptea de duminică spre luni, câteva mii de protestatari s-au adunat din nou în fața Parlamentului georgian, cu intenția de a-i împiedica pe deputații partidului de guvernământ să intre în clădire și să înceapă procedura de vot, care se așteaptă să aibă loc luni, 13 mai.

Parlamentarii au reușit să intre în Parlament, după ce forțele de ordine i-au îndepărtat cu brutalitate pe manifestanți de la intrările în clădire și a reținut cel puțin 20 de persoane.

Potrivit Ministerului georgian de Interne, printre cei reținuți se numără cetățeni ruși și americani.

Canalul de televiziune georgian Imedi a relatat, de asemenea, că a fost reținut și un cetățean moldovean. Nu există deocamdată o confirmare a acestei informații din partea autorităților moldovene.

Pe străzile centrale ale capitalei georgiene au avut loc demonstrații pe tot parcursul weekendului, la care au participat câteva mii de persoane.

Congresul SUA a îndemnat guvernul georgian să retragă imediat proiectul de lege privind „agenții străini”, pe care legislatorii americani l-au calificat drept „dezastruos”.

„Situația din Georgia este clară. Guvernul poate să asculte vocea poporului georgian sau poate să rămână pe calea întunecată a autoritarismului de tip rusesc”, se arată în scrisoarea membrilor Camerei Reprezentanților a SUA adresată premierului georgian Irakli Kobahidze.

Congresmenii au declarat că, dacă proiectul de lege va fi adoptat, vor susține o „schimbare fundamentală” în politica SUA față de Georgia, care ar putea duce la o revizuire a ajutorului financiar pentru Tbilisi, extinderea interdicțiilor de viză și a sancțiunilor financiare împotriva „celor responsabili de subminarea dezvoltării democratice a Georgiei”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Cel puțin trei morți după căderea unui autobus în râu la St. Petersburg

Salvatorii pe acoperișul autobuzului căzut în râu în metropola de nord a Rusiei.
Salvatorii pe acoperișul autobuzului căzut în râu în metropola de nord a Rusiei.

Trei oameni au murit vineri în centrul orașului rusesc St. Petersburg după ce un autobus a căzut de pe un pod în râul Moika, iar alți patru sunt în stare de moarte clinică, informează agențiile de presă rusești, cu trimitere la Ministerul Rus al Situațiilor Excepționale.

Agențiile pe presă rusești au publicat imagini de vineri după-amiază cu autobuzul care după ce a cotit de pe strada Bolșaia pe Podul Săruturilor, a părut să iasă de sub control, rupând balustrada podului, și s-a scufundat în apa râului.

Scafandrii au început operațiunea de scoatere a vehiculului din râu.

Potrivit informațiilor preliminare, în autobuz se aflau 20 de persoane.

Polițiștii l-au arestat pe șofer. Ei au informat că firma proprietară a autobusului, Taxi, a fost sancționată de 23 de ori pentru diferite abateri în ultimii doi ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Comrat, Bălți și Chișinău - campionii amenzilor de 9 mai

Mai mulți participanți la marșul Victoriei organizat de socialiști au purtat panglica Sf. Gheorghe.
Mai mulți participanți la marșul Victoriei organizat de socialiști au purtat panglica Sf. Gheorghe.

189 de persoane au încălcat interdicția de a purta panglica Sfântului Gheorghe la evenimentele organizate de 9 mai în diferite orașe ale Republicii Moldova, potrivit poliției.

„Peste 80 de persoane au fost deja identificate, în zilele următoare urmând a fi identificați și ceilalți”, a declarat pentru Europa Liberă șefa Secției comunicare și protocol a Inspectoratului General al Poliției (IGP), Diana Fetco.

Potrivit ei, poliția nu a intervenit la evenimente ca să amendeze persoanele care au purtat simbolica interzisă, din rațiuni de discreție, dar a înregistrat video și fotografic toate cazurile, iar cetățenii identificați vor fi anunțați prin poștă.

Anul trecut, potrivit Dianei Fetco, au fost consemnate 147 de încălcări de acest gen. În acest an, în schimb, doar în autonomia găgăuză au fost înregistrare aproape 80 persoane care au sfidat legea.

Cele mai multe încălcări au fost observate la Comrat, Chișinău și Bălți.

Promovarea sau răspândirea panglicii Sfântului Gheorghe și a literelor Z și V, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul din Ucraina sunt interzise pe teritoriul R. Moldova.

Persoanele fizice care nu respectă interdicția pot fi sancționate cu amenzi de la 4.500 la 9.000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore.

Persoanelor cu funcție de răspundere li se pot aplica amenzi de la 9.000 la 18.000 de lei și, respectiv, în privința persoanelor juridice amenda este de la 18.000 la 30.000 de lei, potrivit Codului Contravențional al R. Moldova.

Curtea Constituțională a precizat, în aprilie 2023, că sancționarea utilizării panglicii negru-oranj și a simbolurilor interzise V și Z este constituțională. Totuși, pentru a sancționa o persoană trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Șirul recordurilor mondiale de temperatură a continuat și în luna aprilie

O canoe abandonată pe pământul crăpat al rezervorului Sau, care a ajuns la numai 5% din capacitatea sa, în Vilanova de Sau, la circa 100 km nord de Barcelona, Spania.
O canoe abandonată pe pământul crăpat al rezervorului Sau, care a ajuns la numai 5% din capacitatea sa, în Vilanova de Sau, la circa 100 km nord de Barcelona, Spania.

Aprilie 2024 marchează o nouă extremă înregistrată în istoria climatului global, fiind declarată cea mai călduroasă lună din istorie, conform serviciului european de monitorizare a schimbărilor climatice, citat de Reuters.

Această constatare extinde un șir record de 11 luni consecutive, în care fiecare lună a stabilit noi recorduri de temperatură. Din iunie 2023, fiecare lună a fost clasată drept cea mai caldă lună înregistrată vreodată, comparativ cu aceeași lună din anii precedenți. Includerea lunii aprilie în această serie record a condus la stabilirea unei medii globale de temperatură fără precedent, depășind cu 1,61 grade Celsius media din perioada preindustrială a anilor 1850-1900.

Experții atrag atenția că aceste extreme climatice, inclusiv creșterea record a temperaturii suprafeței mării, ridică întrebări asupra impactului activității umane asupra sistemului climatic.

De asemenea, ei au confirmat că schimbările climatice au contribuit la fenomene extreme în aprilie, cum ar fi valurile de căldură, asociate cu potențialul deceselor în regiunea Sahel.

Oameni de știință avertizează că lumea se apropie periculos de mult de a încălca obiectivul Acordului de la Paris din 2015 privind limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, subliniind necesitatea unei acțiuni urgente și coordonate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Observațiile serviciului european de monitorizare a schimbărilor climatice încep din 1940. Acestea au fost analizate și comparate până a se confirma că luna trecută a fost cea mai caldă din perioada preindustrială.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Ucraina: Armata rusă încearcă să deschidă un nou front în regiunea Harkov

Pompierii lucrează la locul unde a avut loc un atac cu rachete rusești, în regiunea Harkov, Ucraina, 10 mai 2024.
Pompierii lucrează la locul unde a avut loc un atac cu rachete rusești, în regiunea Harkov, Ucraina, 10 mai 2024.

Forțele ruse au lansat în dimineața zilei de vineri, 10 mai, un atac terestru cu blindate asupra regiunii ucrainene Harkov, avansând un kilometru în apropierea orașului Vovceansk. O sursă militară ucraineană de rang înalt susține că s-ar încerca crearea unei zone tampon.

Asaltul trupelor ruse reprezintă o încercare de a deschide un nou front în războiul care durează de mai bine de doi ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Luptele din zonele de frontieră a regiunii Harkov au continuat, iar Kievul a trimis întăriri în zonă, a anunțat Ministerul Apărării, potrivit Reuters.

„În jurul orei 5 dimineața, a existat o tentativă a inamicului de a străpunge linia noastră defensivă sub acoperirea unor vehicule blindate”. Deocamdată, aceste atacuri au fost respinse; luptele de intensitate variabilă continuă”, spune Ministerul Apărării de la Kiev.

O sursă militară ucraineană de rang înalt a declarat sub condiția anonimatului pentru Reuters că forțele rusești au pătruns cu 1 km în interiorul graniței ucrainene și că urmăresc să împingă trupele ucrainene până la 10 km în interiorul țării. Kievul încearcă să țină piept acestui avans.

Ucraina a reușit în 2022, primul an de război la scară largă, să alunge trupele rusești din cea mai mare parte a regiunii Harkov. Însă după eșecul contraofensivei ucrainene din vara anului trecut, forțele rusești au revenit la ofensivă și avansează încet, în special în regiunea Donețk, mai la sud.

Potrivit unor experți, rușii forțează la Harkov și pentru a „ocupa” în mod diversionist apărarea ucraineană tot mai „obosită”.

Tensiunile din regiune au crescut în martie, după ce președintele rus, Vladimir Putin a cerut crearea unei zone tampon în interiorul teritoriului ucrainean, despre care a spus că este necesară pentru a proteja Rusia. De atunci, zona a devenit deosebit de vulnerabilă, din cauza atacurilor aeriene care au provocat daune majore infrastructurii energetice din regiune.

În Vovceansk, un oraș de graniță din regiunea Harkov, cu o populație de 17.000 de locuitori înainte de război, care s-a redus la câteva mii, autoritățile au declarat că așezarea și zonele din jur au fost supuse unor bombardamente masive.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Consiliul Europei va sprijini digitalizarea Oficiului Ombudsmanului

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, spune că, pe lângă digitalizare, banii oferiți de Consiliul Europei vor fi investiți în colectarea datelor în domeniul drepturilor omului și compararea lor cu datele BNS).
Avocatul Poporului, Ceslav Panico, spune că, pe lângă digitalizare, banii oferiți de Consiliul Europei vor fi investiți în colectarea datelor în domeniul drepturilor omului și compararea lor cu datele BNS).

Oficiul Avocatului Poporului va beneficia de 800 de mii de euro din partea Consiliului Europei pentru consolidarea drepturilor omului în R. Moldova, odată cu lansarea oficială din 8 mai a proiectului „Sprijin pentru Oficiul Avocatului Poporului în Protecția Drepturilor Omului în R. Moldova”.

Prin intermediul acestei inițiative, instituția Avocatului Poporului își propune să dezvolte instrumente și mecanisme mai temeinice pentru promovarea și protecția drepturilor omului la nivel național, să consolideze colaborarea cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar și să descopere noi oportunități de îmbunătățire a serviciilor Ombudsmanului prin intermediul inteligenței artificiale.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a confirmat pentru Europa Liberă că, pe lângă digitalizare, banii oferiți de Consiliul Europei vor fi investiți în colectarea datelor în domeniul drepturilor omului și compararea lor cu datele Biroului Național de Statistică (BNS) - „o etapă foarte importantă în procesul de adaptare a legislației naționale în acest sens și a unei intervenții de precizie chirurgicală în cauzele problematice în domeniul drepturilor omului în R. Moldova”. De asemenea, vor fi eficientizate mecanismele prin care cetățenii pot contacta, depune cereri, pot comunica cu instituția Ombudsmanului.

„În ultimii ani avem mai multe condamnări la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În acest sens, ne propunem să îmbunătățim relația dintre instituția Avocatului Poporului și CtEDO, în legătură cu acele cauze, pentru a oferi asistența și expertiza Oficiului. De asemenea, vom urmări îndeaproape felul în care deciziile CtEDO sunt îndeplinite la nivel național”, a adăugat Panico.

Prima etapă a proiectului, care se va desfășura în perioada 2024-2025, se va concentra pe îmbunătățirea managementului Oficiului Avocatului Poporului, digitalizarea serviciilor și includerea unor elementele ale inteligenței artificiale în sistemul de colectare și analize de date și interacțiunea cu cetățenii prin mecanismele alternative digitale. Totodată, va fi consolidată relația cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului și promovarea drepturilor omului în întreaga societate.

În acest sens, Avocatul Poporului a menționat că în luna iulie se va desfășura Caravana Drepturilor Omului în trei regiuni ale R. Moldova, Cahul, Ungheni și Drochia, unde activitățile Oficiului vor ținti sensibilizarea și responsabilizarea organizațiilor și a autoritățile locale, dar și educarea populația în privința cunoașterii drepturilor fundamentale, abilităților de auto-apărare, precum și a mecanismelor de interacțiune cu instituțiile pregătite în domeniul apărării drepturilor omului.

Având în vedere că în noiembrie 2023 Oficiul Avocatului Poporului a reușit să se alinieze la standardele prestabilite de Principiile de la Paris, fiind reacreditat cu statutul „A” (cel mai înalt) de către Alianța Globală a Instituțiilor Naționale ale Drepturilor Omului – statut unic în regiune, acest proiect va ajuta instituția să-și fortifice acest statut nu doar la nivel național, dar și regional, susține Ceslav Panico.

La evenimentul de prezentare a proiectului, Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a remarcat evoluția instituției, pe care o vede parte integrantă a modelului modern de bună guvernare, servind ca gardian al drepturilor omului, se arată într-un comunicat al Oficiului Ombudsmanului.

Cum stau lucrurile de fapt în domeniul drepturilor omului în Republica Moldova?

Potrivit datelor raportului anual privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2023, respectarea drepturilor omului nu a suferit modificări considerabile, întrucât cetățenii Republicii Moldova continuă să resimtă limitări ale drepturilor și libertăților civile, în diferite domenii.

Raportul scoate în evidență: abuzurile în domeniul respectării dreptului la sănătate; progresele, dar și neajunsurile sistemului de justiție - menit să asigure cetățenilor dreptul la procese de judecată echitabile; sistemul de asistență și protecție socială precar; încălcarea în repetate rânduri a dreptului la siguranță și libertate, precum și dificultățile de a duce un trai decent ale angajaților din câmpul muncii plătiți cu salariul minim pe economie.

Cu referire la respectarea drepturilor persoanelor din stânga Nistrului, ombudsmanul notează că perioada anului 2023 nu s-a marcat prin schimbări pozitive în segmentul respectării drepturilor omului.

În ultimii mai bine de 26 de ani, Curtea de la Strasbourg a pronunțat 599 de hotărâri în cauzele moldovenești, fiind constatate în jur de 800 de violări ale Convenției. R. Moldova a fost obligată de CtEDO să plătească despăgubiri în valoare de peste 22,8 milioane de euro. Cel mai des, în R. Moldova se încalcă dreptul la un proces echitabil (peste 31%); interzicerea torturii (peste 23%); dreptul la libertate și siguranță (apr. 15%) etc. Cele mai întâlnite tipuri de violări sunt neexecutarea hotărârilor judecătorești (circa 11%); casarea hotărârilor judecătorești irevocabile (aproximativ 8%); investigarea defectuoasă a maltratării (peste 7%). Numărul adresărilor la CtEDO, raportat la cel al populației țării, plasează R. Moldova pe locul cinci din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Josep Borrell: Spania, Irlanda și alte țări din UE vor recunoaște statul palestinian la 21 mai

Extinderea listei țărilor care recunosc Palestina ca stat vine pe fondul protestelor internaționale față de ofensiva militară israeliană din Gaza. În imagine: pancartă cu „Palestina liberă” în valenciană, la un protest studențesc la Valencia, Spania, pe 3 mai.
Extinderea listei țărilor care recunosc Palestina ca stat vine pe fondul protestelor internaționale față de ofensiva militară israeliană din Gaza. În imagine: pancartă cu „Palestina liberă” în valenciană, la un protest studențesc la Valencia, Spania, pe 3 mai.

Spania, Irlanda și alte țări din Uniunea Europeană plănuiesc să recunoască statul palestinian la 21 mai, a spus șeful politicii externe UE, Josep Borrell, joi seară târziu, înaintea unui vot ONU privind calitatea de membră a Palestinei, programat pentru vineri.

Reuters amintește că premierul spaniol Pedro Sanchez a spus în martie că Spania și Irlanda, împreună cu Slovenia și Malta, sunt de acord să facă primii pași spre recunoașterea statului palestinian alături de statul Israel, ca soluție pentru o pace durabilă.

Borrell a confirmat joi că e vorba și de Slovenia, spunând că ar putea urma Belgia și alte țări europene.

Vineri, Adunarea Generală ONU ar urma să voteze în favoarea dorinței palestinienilor ca țara lor să devină membră a Națiunilor Unite.

Televiziunea publică irlandeză RTE a informat joi că Spania, Irlanda, Slovenia și Malta așteaptă votul de la ONU și au în vedere o recunoaștere în comun a statului palestinian, la 21 mai.

Din 1988, statalitatea palestiniană a fost recunoscută de 139 din cele 193 de țări membre în ONU.

În Europa, statul palestinian este recunoscut mai ales de țările din est, care au moștenit această relație de la fostele lor regimuri comuniste, în general pro-palestiniene și rezervate față de Israel.

Moldova și țările baltice sunt singurele foste republici sovietice care nu recunosc statul palestinian.

Actuala guvernare israeliană, de dreapta, condamnă orice nouă recunoaștere a statului palestinian, văzând-o ca o formă de sprijin pentru mișcarea Hamas, considerată teroristă inclusiv de UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Lituania vrea să introducă dubla cetățenie. De ce nu ar fi permisă combinația „moldo-lituaniană”

Referendumul lituanian pentru dubla cetățenie va avea loc pe 12 mai, data oficială a alegerilor prezidențiale. Deja a început însă votul „timpuriu, inclusiv la secții de vot mobile, la Vilnius.
Referendumul lituanian pentru dubla cetățenie va avea loc pe 12 mai, data oficială a alegerilor prezidențiale. Deja a început însă votul „timpuriu, inclusiv la secții de vot mobile, la Vilnius.

La 12 mai, odată cu alegerile prezidențiale, lituanienii vor vota într-un referendum care ar pregăti introducerea dreptului de a deține două cetățenii, însă numai dacă a doua este dintr-o țară „prietenă”. Moldova, ca membră CSI, nu este în această categorie.

Introducerea dreptului la dublă cetățenie ar fi de folos mai ales numeroasei diaspore lituaniene din țările occidentale, dar aduce cu sine riscuri legate de numeroasa minoritate rusă din Lituania.

Ca și estonienii sau letonii, lituanienii nu vor să permită rușilor din țară să se transforme într-o „coloană a cincea” păstrând legături administrative cu Moscova.

Ca să fie clar că rușii nu vor putea avea cetățenia lituaniană și rusă în același timp, Lituania a pregătit o lege care spune că al doilea pașaport trebuie să fie din „țări prietenoase”, adică occidentale. (Mai concret: membre în Uniunea Europeană, Zona Economică Europeană, NATO, OCDE etc.)

Legea precizează că lituanienii nu-și pot păstra cetățenia țării lor dacă o dețin pe a vreunei țări din structurile dominate de Rusia inclusiv Comunitatea Statelor Independente – iar aici intră și Republica Moldova, chiar dacă ea rupe treptat legăturile cu CSI, denunțând diferite tratate.

Rezultatul referendumului lituanian nu este nici pe departe sigur. Există temeri legate de participarea la vot (ca să treacă, trebuie să vină la vot majoritatea celor 2.4 milioane de alegători, iar o majoritate din cei veniți să voteze „pentru”), dar și de procedura de adoptare a legii constituționale complementare, aceea care precizează care sunt țările „prietene”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Moldovenii care muncesc în Spania vor primi pensii și indemnizații sociale

Cetățenii moldoveni care lucrează sau au lucrat în Spania vor avea dreptul să beneficieze de pensii și indemnizații din partea statului spaniol. Acordul în domeniul securității sociale semnat între R. Moldova și Spania va intra în vigoare la 1 iunie.

În baza acordului, cetățenii moldoveni vor avea dreptul să solicite diferite tipuri de pensii și indemnizații precum pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală și indemnizații de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau boală profesională, precum și pensii de urmaș, potrivit comunicatului din 9 mai al Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Acordul în domeniul securității sociale între Republica Moldova și Regatul Spaniei, semnat la Madrid pe 21 iulie 2022 , va intra în vigoare din 1 iunie 2024.

Fiecare stat va calcula și achita pensia proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul său, în conformitate cu legislația națională. Pentru a putea beneficia de pensii și alte prestații sociale prevăzute de acordurile internaționale în domeniul securității sociale la care Republica Moldova este parte, persoanele îndreptățite vor depune o cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) sau la instituția competentă din Regatul Spaniei.

De noile prevederi ar urma să beneficieze circa 22 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, care sunt stabiliți în prezent în Spania.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale informează că acorduri de securitate socială sunt încheiate în prezent cu 18 țări, printre care Austria, Bulgaria, Portugalia, Estonia, Cehia, Regatul Belgiei, Republica Polonă, Ungaria, Germania, Italia sau Grecia. 17 dintre acestea sunt deja în vigoare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

11.000 de bărbați ucraineni au încercat să scape de înrolare fugind în România. 19 au murit, dintre care 11 înecați în Tisa

„Frontiera verde” cu Ucraina din nordul României este scena celor mai multe treceri ilegale de frontieră, de la începutul invaziei rusești.
„Frontiera verde” cu Ucraina din nordul României este scena celor mai multe treceri ilegale de frontieră, de la începutul invaziei rusești.

Un șef al poliției din România a spus joi că de la 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, declanșând actualul conflict militar, cam 11.000 de bărbați cu vârste între 18 și 60 de ani au trecut ilegal granița în nordul României.

Chestorul Florin Coman, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Sighetu Marmaţiei (oraș de frontieră din jud. Maramureș) a spus că în mod obișnuit, fugarii cer protecție autorităților române, spunând că nu vor să meargă la război.

Coman a spus că 19 bărbați ucraineni au murit încercând să treacă în România: 11 s-au înecat în apele învolburate al râului Tisa, care formează o parte a frontierei, iar alții au murit în munții cu altitudini de până la 1900 de metri, pe care au încercat să-i traverseze fără îmbrăcăminte și încălțăminte adecvate, inclusiv pe timp de iarnă.

108 cetățeni ucraineni au fost salvați în ultimii doi ani de către salvamontiștii români doar în Maramureș, unul dintre cele trei județe românești unde sosesc „ilegali” ucraineni, alături de Suceava și Satu Mare.

Oficialul de poliție român, citat de AGEPRES, a mai spus că după ce în 2023 s-a înregistrat o ușoară scădere a numărului de fugari de înrolare din Ucraina, de la începutul anului curent tendința a redevenit crescătoare.

Ucraina și-a sporit în ultimele săptămâni eforturile de a-i face pe bărbații apți de luptă să revină acasă, pe fondul avansului rusesc din estul țării – fie că e vorba de cei care au fugit după invazie, fie despre cei care erau deja plecați la muncă în străinătate și au preferat să nu mai revină.

Kievul a luat măsuri pentru a restricționa serviciile consulare de la misiunile sale diplomatice pentru bărbații cu vârsta de recrutare (18-60 de ani) care locuiesc în străinătate.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a anunțat pe 23 aprilie că a ordonat aceste restricții deoarece „șederea în străinătate nu scutește un cetățean de îndatoririle sale față de Patrie”.

„Așa cum arată acum, un om de vârstă de recrutare pleacă în străinătate și arată statului său că nu-i pasă de supraviețuirea acestuia. Apoi se întoarce și vrea să primească servicii din partea acestui stat. Nu așa funcționează lucrurile. Țara noastră este în război”, a scris Kuleba pe rețeaua socială X (Twitter).

Cel puțin două țări: Polonia și Lituania, au anunțat că nu vor mai oferi protecție bărbaților ucraineni care fug de război.

Poliția de Frontieră moldoveană informează și ea periodic despre ucraineni prinși după ce intraseră ilegal pe teritoriul țării, care odată capturați au cerut azil.

Cel mai recent, la 8 mai, polițiștii moldoveni au informat despre depistarea a patru persoane care organizaseră trecerea în ilegală a unui „militar din Ucraina” în R. Moldova contra sumei de 10.000 de dolari.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

La Budapesta, China promite prietenie dulce „ca vinul de Tokaji”, iar poliția confiscă steaguri tibetane și UE

Președintele chinez Xi Jinping (stânga) inspectează garda de onoare la castelul din Budapesta cu omologul său ungar Tamas Sulyok.
Președintele chinez Xi Jinping (stânga) inspectează garda de onoare la castelul din Budapesta cu omologul său ungar Tamas Sulyok.

Președintele Chinei, Xi Jinping, a promis Ungariei un parteneriat privilegiat și investiții în ultima sa oprire din turneul său european început la Paris și continuat la Belgrad.

„Relația noastră bilaterală este la cel mai bun nivel din istorie, și a intrat pe un drum de aur”, a scris Xi într-un articol apărut în ajunul vizitei sale la Budapesta în ziarul pro-guvernamental maghiar Magyar Nemzet.

„Prietenia noastră este... gustoasă ca vinul de Tokaji”, a mai constatat în articol liderul chinez, primit joi de președintele ungar Tamas Sulyok.

Serviciul pentru Ungaria al Europei Libere a relatat că Budapesta a fost drapată în steagul roșu al Chinei, cu ocazia vizitei, iar poliția a restrâns mult dreptul la protest în capitală, obligând activiștii pentru drepturile omului să folosească un singur spațiu, un părculeț. În alte locuri, polițiștii au smuls din mâinile protestatarilor nu doar steaguri ale Tibetului, ci și ale Uniunii Europene.

Poliția ungară a tolerat unele proteste pro-tibetane la Budapesta înaintea sosirii miercuri seară a lui Xi Jinping. Joi, când el s-a deplasat prin oraș, asemenea scene au fost ca și inexistente.
Poliția ungară a tolerat unele proteste pro-tibetane la Budapesta înaintea sosirii miercuri seară a lui Xi Jinping. Joi, când el s-a deplasat prin oraș, asemenea scene au fost ca și inexistente.

Liderul Chinei a venit în Ungaria de la Belgrad miercuri seară și a luat cina cu premierul ungur Viktor Orban, cel mai pro-chinez și mai pro-rus lider din UE. Orban urma să-l primească din nou pe Xi joi după-masă.

Guvernele celor două țări urmau să semneze 16 acorduri de cooperare în infrastructură, energie nucleară și industria de automobile.

Dacă la Paris președintele chinez a ascultat și declarații cu accente critice, inclusiv privind sprijinul Chinei pentru invazia rusă din Ucraina, la Belgrad și Budapesta Beijingul a fost lăudat fără rezerve de liderii locali, care au aplaudat mai ales investițiile pe care chinezii le plănuiesc în țările lor.

Unii lideri sârbi au notat, totuși, cu regret, că este posibil ca din cauza dorinței țării lor de aderare la Uniunea Europeană, este posibil să fie nevoiți să pună unele limite în colaborarea economică cu China.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Comisarul european Johannes Hahn se arată sigur că Moldova va începe curând negocierile de aderare

Captură de ecran realizată în timpul declarațiilor de presă susținute de Comisarul european pentru buget și administrație, Johannes Hahn. 9 mai 2024, Chișinău.
Captură de ecran realizată în timpul declarațiilor de presă susținute de Comisarul european pentru buget și administrație, Johannes Hahn. 9 mai 2024, Chișinău.

R. Moldova ar urma să înceapă în curând negocierile de aderare, dar Chișinăul mai are mult de muncă în ce privește reforma justiției, a spus presei la 9 mai comisarul european Johannes Hahn. Președinta Maia Sandu s-a arătat sigură că o decizie va fi luată la final de iunie, după europarlamentare.

Întrebat de jurnaliști cum vede progresul Republicii Moldova în ce privește acest capitol în procesul de aderare la Uniunea Europeană, comisarul european pentru buget și administrație s-a declarat încrezător în faptul că statele membre vor aproba deschiderea negocierilor de aderare.

„Mai sunt câteva lucruri de făcut, dar uitându-mă la progresul înregistrat, cred pot îndeplinite foarte curând, iar după cred că statele membre vor da acordul pentru a deschide negocierile reale. (...) Este vorba în special de problemele de justiție, statul de drept este foarte important, noi am dori să vedem un sistem judiciar independent și puternic. Sunt încrezător că totul este posibil de realizat”, a adăugat Hahn.

La rândul său, președinta Maia Sandu a spus că speră în adoptarea unei decizii pozitive privind deschiderea negocierilor la finalul lunii următoare, menționând că în prezent are loc un proces de evaluare, în special a gradului de corespundere a legislației moldovenești la standardele UE.

„Cred că cele mai importante decizii din partea statelor membre au fost luate deja. Acest lucru trebuie să încurajeze cetățenii R. Moldova, integrarea europeană este cel mai important proiect de țară”, a declarat Sandu.

Anterior, Europa Liberă a relatat, citând surse diplomatice, că startul negocierilor de aderare urmează să înceapă oficial în ultima săptămână din iunie. Atunci ar urma să aibă loc o așa-numită „conferință-ceremonie interguvernamentală” care se va ține la Bruxelles, înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria.

Această informație a fost confirmată recent și de ambasadorul UE la Chișinău, care a declarat la TV8, că negocierile ar putea începe până la final de iunie.

Decorat cu „Ordinul de onoare”

Cu ocazia Zilei Europei, comisarul european pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a fost decorat cu „Ordinul de onoare” de către președinta R. Moldova, Maia Sandu. Distincția i-a fost înmânată în semn de recunoștință pentru contribuția sa la consolidarea relațiilor dintre Moldova și Uniunea Europeană.

Potrivit Delegației UE în R. Moldova, comisarul europeană a fost decorat și pentru susținerea parcursului european și promovarea intereselor R. Moldova în cadrul instituțiilor comunitare, precum și pentru sprijinul substanțial acordat în consolidarea rezilienței economice a R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Israelul, dezamăgit că Biden nu-i mai trimite bombe. Nu renunță, însă, la Rafah

După un bombardament israelian, într-un cartier estic al orașului Rafah, din Gaza, la 9 mai 2024.
După un bombardament israelian, într-un cartier estic al orașului Rafah, din Gaza, la 9 mai 2024.

Doi oficiali israelieni de rang înalt au deplâns joi decizia președintelui Statelor Unite, Joe Biden, de a opri unele livrări de armament către Israel din cauza acțiunilor acestuia în Fâșia Gaza.

„Este dificil și dezamăgitor să auzi asemenea declarații din partea unui președinte căruia i-am fost recunoscători încă de la începutul războiului”, a spus ambasadorul israelian la ONU, Gilad Erdan, la radioul public din țara sa.

AFP amintește că Israelul a sfidat avertismentele internaționale trimițând tancuri și efectuând „raiduri țintite” în estul orașului Rafah, din sudul Fâșiei Gaza, unde s-au refugiat mulți din palestinienii alungați de bombardamentele israeliene din alte părți ale enclavei.

„Dacă intră în Gaza, nu le voi furniza armele care au fost folosite... în operațiunile din orașe”, a spus Biden la CNN, în ceea ce AFP numește „cel mai dur avertisment” la adresa Israelului de la începutul războiului, în urmă cu șapte luni.

„În Gaza au fost omorâți civili ca urmare a folosirii acelor bombe. Asta este pur și simplu greșit”, a mai spus Biden.

Unul din membrii radical-naționaliști ai guvernului israelian, ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich, a reacționat la declarația liderului SUA spunând că Israelul va continua să-și urmărească obiectivele proprii în Gaza.

„Vom obține victoria deplină în acest război, în ciuda opoziției și embargoului pe arme al președintelui Biden”, a spus Smotrich.

Guvernul premierului Benjamin Netanyahu susține că fără o ofensivă la Rafah nu va putea distruge milițiile palestiniene Hamas, care au ucis la 7 octombrie, într-un raid fără precedent, 1200 de israelieni, luând 250 de ostatici.

Tancurile israeliene au ocupat marți în zori partea palestiniană a trecerii frontierei cu Egiptul, la Rafah, blocând intrarea ajutoarelor umanitare în enclavă, în ciuda avertismentelor internaționale că asta va duce la adâncirea crizei umanitare.

Numărul palestinienilor uciși de bombardamentele israeliene în Gaza se apropie de 35.000, potrivit autorităților medicale palestiniene.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat joi că spitalele din Rafah, dintre care mai sunt în funcțiune numai trei, vor rămâne fără combustibili și implicit energie în cel mult trei zile. ONU spune că între timp nordul Fâșiei Gaza se află „în stare de foamete, în adevăratul înțeles al cuvântului”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Cuba, Guineea-Bissau și Laos, singurele țări din afara fostului spațiu sovietic care au trimis lideri la parada de 9 mai din Piața Roșie

Vremurile când la parada de Ziua Victoriei de la Moscova megeau liderii lumii democratice s-au dus. La dreapta lui Putin, cu panglica Sf. Gheorghe în piept, Umaro Sissoco Embalo, președintele din Guineea-Bissau. Moscova, 9 mai 2024.
Vremurile când la parada de Ziua Victoriei de la Moscova megeau liderii lumii democratice s-au dus. La dreapta lui Putin, cu panglica Sf. Gheorghe în piept, Umaro Sissoco Embalo, președintele din Guineea-Bissau. Moscova, 9 mai 2024.

La parada militară organizată în centrul Moscovei cu ocazia celei de-a 79-a aniversări a încheierii celui de-al Doilea Război Mondial au participat doar câțiva șefi de state, într-o ilustrare a izolării internaționale a Rusiei după ce a invadat Ucraina în 2022.

Potrivit agenției ruse Interfax, alături de președintele rus Vladimir Putin s-au aflat în tribuna din Piața Roșie președinții din Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan – toate foste republici sovietice, țări membre în structurile de cooperare militară și economică dominate de Rusia.

Oaspeții din țări mai îndepărtate au fost numai trei, potrivit aceleiași surse: președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel Bermudez, al Guineei-Bissau, Umaro Sissoco Embalo și al Laosului, Thongloun Sisoulith.

Săptămâna aceasta, țările democratice au boicotat în număr mare și inaugurarea unui nou mandat al președintelui rus Vladimir Putin, câștigat după alegerile din 17 martie, considerate în Occident incorecte și nelibere.

Miercuri, participarea redusă a ambasadorilor străini la depunerea jurământului de către Putin a fost criticată de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova.

Ea s-a întrebat, retoric, cu ce se ocupă ambasadorii statelor occidentale la Moscova, dacă nu merg la asemenea evenimente, și ce vor face noii ambasadori din țările respective odată ce vor sosi în Rusia: „Nu vor merge la președinte să-și depună scrisorile de acreditare?”.

Zaharova a mai spus că asemenea boicoturi ar viola înțelegerile diplomatice internaționale, în primul rând Convenția de la Viena.

Multe state democratice au folosit ocazia evenimentelor publice la nivel cel mai înalt din săptămâna aceasta de la Moscova - inaugurarea noului mandat al lui Putin și Ziua Victoriei - pentru a-și reitera condamnarea la adresa invaziei rusești din Ucraina și sprijinul pentru Kiev.

Președintele rus nu a fost invitat, pe de altă parte, în Franța, la apropiata comemorare a Debarcării din Normandia, moment de cotitură în evoluția celui de-al Doilea Răbzoi Mondial, de la care se vor împlini la începtul lunii iunie 80 de ani.

Organizatorii francezi au pus omisiunea pe seama agresiunii rusești împotriva Ucrainei, intrată în al treilea an.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Alegerile din Lituania vor fi monitorizate și de moldoveni. Rușii și bielorușii nu vor fi acceptați

Data oficială a alegerilor prezidențiale din Lituania este 12 mai, dar deja a avut loc „votul timpuriu” - la care a participat la Vilnius, joi, și prim-ministra Ingrida Simonyte.
Data oficială a alegerilor prezidențiale din Lituania este 12 mai, dar deja a avut loc „votul timpuriu” - la care a participat la Vilnius, joi, și prim-ministra Ingrida Simonyte.

Lituania, țară din NATO și Uniunea Europeană, și-a apărat decizia de a nu primi observatorii ruși și bieloruși la alegerile sale prezidențiale de duminică, spunând că ei „sunt o amenințare la adresa securității naționale” a țării baltice.

Associated Press relatează că, în schimb, la scrutin vor asista în cadrul misiunii OSCE de monitorizare a alegerilor 20 de observatori internaționali din Moldova, Polonia, Ucraina, Estonia și Letonia, și din SUA.

De obicei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa trimite echipe multinaționale de observatori la alegeri – din câteva din cele 57 de țări membre.

Dar miercuri, ministrul de Externe de la Vilnius a anunțat că nu va permite intrarea vreunui observator OSCE „din țara-agresoare Rusia și suporterul ei, Belarus”.

Diplomația lituaniană a mai spus că OSCE ar trebui să reconsidere calitatea de membre pentru cele două țări, spunând că ele „violează în modul cel mai flagrant legile internaționale, drepturile omului și participă la agresiunea din Ucraina”.

La alegerile lituaniene de duminică, președintele în exercițiu, Gitanas Nausėda, are șanse mai mari decât toți ceilalți șapte candidați să obțină un nou mandat pe cinci ani.

Dacă nimeni nu obține majoritatea din primul tur, va urma al doilea, la 26 mai.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Aflată la Moscova, Guțul felicită găgăuzii de Ziua Victoriei și se declară onorată să reprezinte „întreaga Moldovă”

Imagine distribuită pe Telegram de Marina Tauber de 9 mai unde precizează că se află alături de fugarul Ilan Șor și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, la Parada Victoriei din Moscova.
Imagine distribuită pe Telegram de Marina Tauber de 9 mai unde precizează că se află alături de fugarul Ilan Șor și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, la Parada Victoriei din Moscova.

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată la Moscova la invitația liderului rus, Vladimir Putin, a publicat un clip video în care îi felicită pe găgăuzi cu ocazia Zilei Victoriei. Ea se declară onorată că va reprezenta Găgăuzia și „întreaga Moldovă” la parada din Piața Roșie.

În mesajul său, Guțul îi mulțumește președintelui rus Vladimir Putin pentru invitația de a participa la parada organizată cu ocazia zilei de 9 mai, numind acest gest „un semn înalt de prietenie și încredere între popoarele noastre”.

„În doar o oră va începe parada din Piața Roșie. Este o mare onoare pentru mine să reprezint Găgăuzia și întreaga Moldovă la acest eveniment”, spune Guțul.

Ea îndeamnă locuitorii din autonomia găgăuză să participe la procesiunea festivă de la Comrat și să depună flori la Memorialul Eliberatorilor.

„Este puținul pe care îl putem face în cinstea soldaților care au salvat omenirea de fascism. Vă doresc tuturor pace, armonie și înțelegere”, a adăugat bașcana.

Recent, la Chișinău a început procesul de judecată în care este vizată Evghenia Guțul. Bașcana este acuzată de complicitate la finanțarea ilegală a fostului partid Șor și riscă până la 5 ani de închisoare. Prima ședință, din 30 aprilie, a fost amânată.

„Flacăra eternă” la Comrat

La Comrat, la depunerile de flori care au avut loc la Memorialul Gloriei Militare și mormântul Soldatului Necunoscut, au participat președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov și adjuncții săi, precum și șeful de cabinet al bașcanei, Iurie Kuznețov.

Pe canalul său de Telegram, ea a precizat că o parte din „Flacăra Eternă” de la Moscova a fost transferată la Comrat, menționând că acest lucru a fost posibil grație fugarului Ilan Șor, pe care îl prezintă drept președinte al Comitetului executiv al blocului „Pobeda”.

De altfel, Șor a apărut alături de deputata neafiliată Marina Tauber și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, depunând flori la memorialul de la Moscova, potrivit unor imagini publicate de agenția rusă de știri RIA Novosti.

La 21 aprilie, la Moscova, mai mulți politicieni moldoveni afiliați oligarhului fugar, Ilan Șor, au lansat un bloc electoral numit „Pobeda” („Victorie”), care își propune să unească opoziția împotriva guvernării pro-europene din Moldova, în perspectiva alegerilor prezidențiale de la toamnă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Țările din UE, gata să folosească avuțiile rusești înghețate pentru înarmarea Ucrainei

Banca Rusiei ar putea deveni, împotriva voinței ei, o sursă indirectă de venituri pentru înarmarea Ucrainei.
Banca Rusiei ar putea deveni, împotriva voinței ei, o sursă indirectă de venituri pentru înarmarea Ucrainei.

Ambasadorii țărilor din Uniunea Europeană s-au pus de acord miercuri să folosească profiturile generate de avuțiile rusești înghețate în UE ca să cumpere armament pentru Ucraina.

Este vorba de activele rușilor sancționați de UE și de cele ale Băncii Centrale a Rusiei, iar profiturile generate de ele sunt estimate la 3 miliarde de euro în anul curent.

Măsura este puternic sprijinită de Ucraina. Rusia a condamnat-o încă atunci când s-a aflat în fază de ipoteză, numind-o „furt” și avertizând cu represalii.

Textul adoptat de ambasadorii UE mai trebuie aprobat de liderii țărilor membre. Potrivit Reuters, planul prevede ca 90% din profiturile confiscate să fie vărsate într-un fond de ajutorare militară a Ucrainei, iar restul de 19% să fie date Ucrainei pentru alte proiecte.

Europenii speră ca avuțiile înghețate să genereze 15 până la 20 de miliarde de euro până în 2027, cu un profit de 3 miliarde deja anul acesta, din care un miliard să ajungă la Kiev în iulie.

În ajunul întrunirii ambasadoriale de la Bruxelles, din 8 mai, șeful politicii externe UE, Josepp Borrell, a declarat că măsura ar grăbi înarmarea Ucrainei, pe fondul avansurilor rusești din ultima vreme: „Acești bani trebuie să fie direcționați către Ucraina, pentru ca ucrainenii să poată produce singuri, pe teritoriul lor, aproape de nevoile lor - economisind costurile de transport și [evitând] întârzierile. Trebuie să fim mai creativi în explorarea unor noi modalități de a oferi asistență militară Ucrainei”, a mai declarat Borrell.

Reuters amintește că țările din G7, cele mai dezvoltate din lume, au înghețat avuții rusești de aproximativ 300 de miliarde de dolari imediat după invazia rusească din februarie 2022. De atunci au avut loc discuții uneori furtunoase între liderii din G7 și UE dacă și cum s-ar putea folosi aceste fonduri pentru Ucraina.

Unii critici ai măsurii spun că acest precedent ar putea descuraja terțe țări să-și păstreze avuțiile în Europa.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Londra îl expulzează pe atașatul militar al Rusiei, acuzându-l că e agent secret

Ministrul de Interne britanic, James Cleverly, a spus că expulzarea atașatului militar rus este un semnal către Moscova că nu-și poate escalada „acțiunile maligne”.
Ministrul de Interne britanic, James Cleverly, a spus că expulzarea atașatului militar rus este un semnal către Moscova că nu-și poate escalada „acțiunile maligne”.

Guvernul Marii Britanii a anunțat miercuri că va expulza un atașat militar de la ambasada rusă care este de fapt „ofițer nedeclarat de informații”, ca răspuns la „activități rusești maligne”.

Ministrul de Interne britanic, James Cleverly, a mai spus în parlament că va fi anulat statutul diplomatic al mai multor proprietăți rusești, inclusiv una de la Londra, despre care se crede că au fost folosite de Moscova pentru strângerea de informații.

El a mai spus că vor fi impuse noi restricții vizelor diplomatice pentru ruși, limitându-se, de exemplu, durata șederii diplomaților ruși în Marea Britanie.

Ministrul Cleverly a spus că Marea Britanie deja este un „mediu dificil” pentru agenții ruși, iar noile măsuri le va îngreuna și mai mult activitatea.

Reuters notează că anunțurile britanice vin după ce săptămâna trecută mai multe țări din NATO s-au declarat profund îngrijorate de atacuri cibernetice atribuite Rusiei împotriva Cehiei, Estoniei, Germaniei, Letoniei, Poloniei și Marii Britanii.

În aprilie, un britanic a fost acuzat de „activități de stat ostile” în beneficiul Rusiei, inclusiv de a fi recrutat alte persoane pentru un atac incendiar asupra unei proprietăți comerciale ucrainene de la Londra.

Ministerul de Externe al Rusiei a criticat miercuri măsurile aprobate la Londra, spunând și că acuzațiile din aprilie, privind un plan de incendieri, ar fi parte dintr-un „război informațional”.

Marea Britanie, ieșită din Uniunea Europeană în urma referendumului din 2016, a aplicat o serie de proprii sancțiuni împotriva Rusiei în ultimii ani, adesea în coordonare cu europenii și cu aliații de peste mări. Dar presa internațională relatează periodic că țara insulară tot este un teren relativ propice atât pentru agenții de informații, cât și pentru oligarhii ruși.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

În Ucraina vor putea fi chemați la oaste unii deținuți din pușcării

Ministerul Justiției din Ucraina spune că zecii de mii de deținuți ar fi gata să plece pe front.
Ministerul Justiției din Ucraina spune că zecii de mii de deținuți ar fi gata să plece pe front.

Parlamentul Ucrainei a adoptat miercuri o lege care permite mobilizarea în armată a anumitor categorii de deținuți, au spus parlamentari de la Kiev.

„Cei condamnați pentru omor premeditat, viol, violență sexuală și crime împotriva securității naționale nu vor fi mobilizați”, a scris legislatorul Oleksi Honcearenko pe X. Știrea a fost publicată pe rețele și de alt parlamentar, Iaroslav Jelezniak, care a spus că legea nu se va aplica celor acuzați de fapte grave de corupție și deputaților întemnițați.

Mobilizarea deținuților se va face pe bază de voluntariat.

Tot miercuri, parlamentarii au votat pentru prelungirea aplicării legii marțiale cu încă trei luni.

Ambele legi fuseseră înaintate parlamentului ucrainean de președintele țării, Volodimir Zelensky, luni.

Votul din Rada Supremă vine după ce guvernul de la Kiev a anunțat măsuri suplimentare de a obliga bărbații de vârstă militară să meargă la oaste, pe fondul avansului ocupanților ruși, mai ales pe frontul estic.

Luna trecută, Kievul a anunțat că nu va mai elibera pașapoarte unor categorii de bărbați și va suspenda serviciile consulare pentru bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani stabiliți peste hotare.

Doi din vecinii Ucrainei, Polonia și Lituania, au anunțat că nu vor „proteja” bărbații ucraineni stabiliți pe teritoriile lor în încercarea de a scăpa de mobilizare.

Liderii ucraineni spun mereu că lentoarea furnizării armamentului din Occident și lipsa noilor recruți sunt obstacolele principale cu care se confruntă țara în fața agresiunii rusești.

Rusia, care a invadat Ucraina în februarie 2022, a practicat pe scară largă mobilizarea deținuților, oferindu-le amnistie în schimbul înrolării în forțele armate.

Recent, ministrul Justiției de la Kiev, Denis Maliuska, a declarat Serviciului ucrainean al Europei Libere că mii de deținuți din penitenciarele țării, inclusiv unii condamnați la închisoare pe viață, și-ar fi exprimat dorința de a lupta pe front.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

SUA ar fi oprit livrări de bombe spre Israel, din cauza avansului de la Rafah (surse)

Vedere spre Rafah marți, 7 mai, cu zidul despărțitor dintre Gaza și Egipt.
Vedere spre Rafah marți, 7 mai, cu zidul despărțitor dintre Gaza și Egipt.

Punctul de trecere a frontierei Rafah, dintre Gaza și Egipt, vital pentru ajutoarele umanitare trimise palestinienilor, era în continuare închis miercuri dimineață. Între timp s-a relatat că SUA, care ceruseră Israelului să nu atace Rafah, au suspendat livrarea unor muniții către aliatul lor.

Reporterii Associated Press de la fața locului au spus că au auzit explozii sporadice și focuri de armă în zonă în cursul nopții, inclusiv două explozii mari miercuri dimineață.

Punctul din Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, era singura „poartă” pe care mai puteau intra și ieși palestinienii pe fondul ofensivei începută de Israel în octombrie. Marți în zori, israelienii au ocupat cu tancuri intrarea dinspre Gaza.

Un oficial din administrația de la Washington a fost citat miercuri sub condiția anonimatului spunând că SUA au suspendat încă de săptămâna trecută unele livrări de muniții către Israel, în primul rând de bombe anticipând că israelienii nu vor renunța să avanseze la Rafah. Pentagonul și Casa Albă nu au comentat informația.

Ministerul Sănătății din Gaza spune că cel puțin 46 de pacienți și răniți care urmau să plece la tratament sunt blocați în prezent în enclavă.

Agențiile umanitare ale Națiunilor Unite au deplâns evoluțiile de la Rafah, spunând că civilii nu au unde să se mai refugieze, iar acțiunile armatei israeliene par să fie în contradicție cu legea umanitară internațională.

„Panica și disperarea câștigă teren. Temerile noastre cele mai mari par să devină realitate”, a declarat James Elder, purtător de cuvânt al Fondului ONU pentru copii, UNICEF.

Punctele de trecere Rafah și Kerem Shalom, de la extremitatea sudică a Fâșiei Gaza, sunt esențiale pentru intrarea dinspre Egipt a ajutoarelor umanitare pentru cei 2,3 milioane de locuitori palestinieni care se mai află în viață. Potrivit datelor medicale din Gaza, de la începutul ofensivei israeliene în octombrie anul trecut au murit aproape 35.000 de palestinieni.

Premierul israelian Netanyahu susține că fără o ofensivă la Rafah țara lui nu are cum să ducă la capăt operațiunea de „distrugere” a organizației Hamas, care a ucis 1.200 de oameni în incursiunea sa în Israel la 7 octombrie 2023, luând 250 de ostatici. Criticii, inclusiv din Israel, spun că pe Netanyahu îl interesează să supraviețuiască politic, căci dacă ar pune capăt războiului fără ca armata să intre în Rafah, partenerii de dreapta din coaliția sa ar ieși de la guvernare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Militari moldoveni participă la exercițiul „Wind Spring 2024” din România

Militari moldoveni. Imagine publicată de Ministerul Apărării al R. Moldova
Militari moldoveni. Imagine publicată de Ministerul Apărării al R. Moldova

Militari din Republica Moldova vor participa la exercițiul „Wind Spring 2024” din România, în perioada 8 - 24 mai. Activitățile se desfășoară la Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu.

Scopul exercițiului este antrenarea și îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor, consolidarea competențelor tactice și operaționale, dar și creșterea interoperabilității între părțile participante, potrivit unui comunicat al ministerului apărării de la Chișinău.

Exercițiul are loc în conformitate cu Planul activităților comune de instruire pentru anul 2024 între Brigada 2 infanterie motorizată „Ștefan cel Mare” și Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” din România.

Un alt exercițiu va avea loc în perioada 9-16 mai, în Republica Moldova, la care vor participa circa 400 de militari moldoveni și americani.

Ministerul Apărării a avertizat populația că, în timpul exercițiului „Swift Response-2024”, tehnica militară se va deplasa pe drumurile naționale din zonele de centru și nord ale țării. Ministerul a dat asigurări că măsurile de siguranță luate în timpul antrenamentelor nu vor perturba activitatea publică.

Antrenamentele, care vor include salturi cu parașuta și trageri de luptă din armamentul ușor de infanterie, au ca scop dezvoltarea capabilităților și creșterea nivelului de interoperabilitate între militarii participanți, precum și punerea în practică a tehnicilor, metodelor și procedurilor moderne de instruire militară individuală și colectivă.

Totodată, pentru salturile cu parașuta, vor fi implicate și două aeronave militare C-130 Hercules, din dotarea Forțelor Armate SUA.

Exercițiul „Swift Response-2024”, face parte din exercițiul multinațional „Defender Europe 24” și are loc în conformitate cu Planul de instruire al Armatei Naționale pentru anul curent.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Președintele sârb Vucic îi spune lui Xi: „Taiwan este China”. Xi promite investiții

O mare mulțime de oameni l-a întâmpinat la Belgrad pe președintele Chinei, Xi Jinping. El și omologul său sârb, Aleksandar Vucici, au reafirmat prietenia „de neclintit” dintre cele două state.
O mare mulțime de oameni l-a întâmpinat la Belgrad pe președintele Chinei, Xi Jinping. El și omologul său sârb, Aleksandar Vucici, au reafirmat prietenia „de neclintit” dintre cele două state.

Președintele Chinei, Xi Jinping, și-a continuat miercuri turneul european vizitând Serbia, una din puținele țări europene care are relații excelente cu Beijngul.

Într-un discurs de întâmpinare, președintele sârb Aleksandar Vucic i-a spus lui Xi: „Noi avem o poziție clară și simplă legată de integritatea teritorială a Chinei. Da, Taiwan este China”.

China consideră Taiwanul, stat insular democratic și prosper, din largul coastelor sale sud-estice, o provincie renegată de a sa și amenință periodic că va folosi forța ca să-l „reintegreze”.

Beijingul condamnă contactele internaționale cu Taiwanul și aplaudă puținele țări care ajută la izolarea lui.

China este, la rândul ei, una din puterile care nu recunosc independența statului Kosovo, desprins unilateral de Serbia în 2008.

Miercuri la Belgrad, președintele Xi s-a declarat „mișcat” de primirea călduroasă de care a avut parte. Reuters a relatat că delegația lui avea pe agendă perfectarea de investiții de sute de milioane de dolari în Serbia, unde deja China se numără printre cei mai mari investitori străini.

Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, dar întârzie mai mult decât oricare altă țară aspirantă să-și alinieze politica externă la cea a Bruxellesului.

Miercuri, la Belgrad, ministrul de Finanțe al Serbiei, Sinisa Mali, a lăudat planurile ambițioase de investiții ale chinezilor, reamintind că ei nu au nevoie de viză de intrare în Serbia, ceea ce ar favoriza afacerile. Mali s-a plâns însă că „Occidentul” ar putea impune restricții colaborării Serbiei cu China.

Vizita lui Xi în Serbia a început la 7 mai, tocmai când s-au împlinit 25 de ani de la bombardarea accidentală a ambasadei Chinei la Belgrad în 1999, în timpul loviturilor aeriene NATO legate de conflictul din Kosovo. Atacul avioanelor americane s-a soldat cu moartea unor angajați chinezi, iar Statele Unite și-au cerut scuze pentru greșeală.

Xi și-a început primul turneu european din ultimii cinci ani săptămâna aceasta în Franța și îl va încheia în Ungaria – țară din UE și NATO care are relații bune cu China și Rusia.

Turneul liderului chinez vine pe fondul unor informații despre spioni în slujba Beijingului în țări europene ca Germania și Marea Britanie, ca și al criticilor occidentale înnoite la adresa poziției pro-ruse a Chinei în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și la adresa practicilor comerciale chinezești dăunătoare intereselor Vestului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG