Site-ul ziare.com a anunțat la mijlocul zilei că, în prima sa întrevedere cu noul ambasador al Statelor Unite ale Americii la București, Hans Klemm, premierul Victor Ponta a discutat și despre un ajutor pentru Republica Moldova. Ponta a folosit prilejul de a fi în fața presei după întâlnire ca să anunțe „o veste proastă”: Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială nu vor semna prea curând un acord cu țara de peste Prut. „Am cerut sprijinul SUA pentru că ei totuși au o voce mult mai puternică decât noi și la FMI", a spus premierul .
Ziarul Adevărul publică în ediția centrală electronică un articol despre rolul important, dar ambiguu, jucat de omul de afaceri Rinat Ahmetov în regiunile din estul ucrainean. El ar fi ajuns indispensabil atât separatiștilor, cât și autorităților de la Kiev. Companiile lui Rinat Ahmetov oferă peste 300.000 de locuri de muncă în Ucraina, în mare parte în estul separatist. În mod straniu însă, mărfurile produse de aceste companii nu sunt supuse embargoului instituit de Kiev după ce Donețk și Lugansk au fost ocupate de separatiști. Totuși, nici Rinat Ahmetov și nici separatiștii nu reunosc că omul de afaceri ar finanța „estul rebel”. Există un oraș în care peste 24% din populația activă lucrează în mina deținută de el și este știut că, în iarna trecută, când Ucraina a suspendat pensiile şi ajutoarele sociale pentru locuitorii zonelor deţinute de rebeli, pe stadionul Șahtior s-au livrat alimente. Fundaţia caritabilă a lui Rinat Ahmetov ar fi distribuit până acum 4,3 milioane de asmenea pachete. Pe de altă parte, statul ucrainean depinde în bună măsură de impozitele plătite la bugetul de stat de companiile deținute de acest om de afaceri, se mai arată în Adevărul.
Revista 22 publică un interviu cu Anneli Ute Gabanyi, cercetător ştiinţific la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate din Berlin. Interviul insistă pe marea provocare pe care o reprezintă pentru construcția europeană exodul refugiaților. „Europa nu este pregătită nici istoricește, nici ca mentalitate pentru ceea se întâmplă”, spune invitata lui Alexandru Lăzescu. Ea ține totuși să nuanțeze modul în care este redat în mediile din România zig-zagul atitudinilor Germaniei. Cancelarul Angela Merkel ar fi anunțat că refugiații sunt bine primiți în țara sa pentru că problema era deja acolo și trebuia rezolvată evitându-se o reacție socială nedorită - și anume neacceptarea, pur și simplu, a acestor oameni. Ulterior, când numărul refugiaților a depășit posibilitățile de administrare a situației, Germania a a reinstituit controalele la graniță. Anneli Ute Gabanyi citează date din Barometrul european de opinie, potrivit cărora poziția adoptată de Angela Merkel e susținută de două treimi dintre germani, iar politic are sprijinul neașteptat al stângii. Ceea ce lipsește, și nu doar în Germania, arată experta intervievată la 22, este o strategie solidă privind imigrația și asumarea cât de cât a statului de „țară de imigrație”, în felul în care au făcut-o deja demult Statele Unite și Canada. Imigrația poate fi astfel controlată și integrată.
