Primele trei dosare enumerate, în realitate, NU au fost finalizate de către Mariana Alexandru, acestea au fost instrumentate, semnate şi finalizate cu sentinţă de condamnare de către procurorii DNA Mihaela Moraru Iorga, Dănuţ Volintiru şi Marius Cătălin Vatic, notează jurnalistul Sorina Matei pe blogul său. Ambele rechizitorii ale ambelor dosare sunt semnate şi de către procurorul şef secţie de atunci al DNA, Doru Ţuluş. (LINK rechizitorii - 1 , 2 , 3 )

Mai mult, asupra ex-procurorul DNA cu care atât de mult s-a lăudat Candu planează o serie de suspiciuni. Este vorba despre tergiversarea nejustificată a mai multor dosare de corupţie. Printre ele avem cazuri de tergiversare nejustificată pe o perioadă de 8-9 luni în dosare în care se cerea verificarea imediată a denunţurilor, iar câteva dosare de rezonanţă s-au prăfuit prin sertare fără a se face demersuri spre finalizarea acestora.

Cel de-al doilea caz care trezeşte suspiciuni este graba cu care a fost scos la pensie procurorul în cauză. Or formalităţile de ieşire la pensie a procurorului Mariana Alexandru au durat… 3 zile. Aceasta a cerut în 2014 pensionarea anticipată la vârsta de 53 de ani, exact în plină desfăşurare a investigaţiei în celebrul dosar Gala Bute, dosar pe care procurorul s-a angajat public să îl finalizeze. În mai mult surse media se conturează ideea că înainte de pensionarea subită, DNA a dispus efectuarea unei anchete interne, control ale cărui rezultate nu i-au fost favorabile procurorului.

Iată ce mai notează jurnalista Sorina Matei într-o altă postare pe blogul personal:

„Mariana Alexandru a fost din 1 ianuarie 2006 şi până la începutul lunii septembrie 2014, procuror în cadrul DNA, structura centrală. De-a lungul mandatelor la şefia instituţiei, a fost mâna dreaptă a fostului procuror şef al DNA, Daniel Morar. Mariana Alexandru a ajuns adjunct al secţiei I a DNA, tot sub mandatul lui Daniel Morar, şi-a depus candidatura în procedura de selecţie în anul 2013 pentru şefia DNA, a fost susţinută public atunci tot de fostul procuror Daniel Morar ca potenţial om cu expertiză anticorupţie la şefia DNA, iar după „cutremurul” public şi judiciar generat de trimiterea în judecată a dosarului referendumului, aceeaşi Mariana Alexandru a fost propusă pentru a deveni adjunct al secţiei a II-a a DNA, funcţie pe care a şi obţinut-o. Alexandru a beneficiat atunci atât de susţinerea noii echipe de conducere a DNA a Laurei Codruţa Kovesi, cât şi de ambasada SUA.

A transmite informaţii eronate în public, fără verificare temeinică, prin rostogolirea şi inflamarea subiectului în presă şi televiziuni interesate, când în realitate în dosar nu se instrumenta nimic important, aşa cum arată documentele, a avut, foarte probabil, rolul de irita politicieni şi de a pune în gardă, aşa cum se întâmplă de multe ori, potenţiali inculpaţi, într-o cauză ce s-a demonstrat a fi complexă. 

În orice dosar, confidenţialitatea instrumentării cauzei este, aşa cum se ştie, esenţială, iar linia de anchetă şi strategia sunt secrete. 

Marele paradox este că aici, în ciuda a ceea ce se susţinea intens public, realitatea faptică era cu totul alta.

Aşa, teoretic, se poate demola un dosar de corupţie. Practic, din fericire, nu s-a reuşit.”