Marian Lupu, decorat de Klaus Iohannis cu Ordinul Național „Steaua României”; Ce spunea Lupu despre „limba moldovenească”

Potrivit decretului, președintele Curții de Conturi a Republcii Moldova a primit această distincție „pentru integritatea și profesionalismul de care a dat dovadă în exercitarea actului de control”.

„În semn de înaltă apreciere pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european, pentru integritatea și profesionalismul de care a dat dovadă în exercitarea actului de control, Președintele României a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Comandor domnului Lupu Marian, Președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova”, se arată în decretul prezidențial.

Fostul președintele al PD, Marian Lupu, a fost numit de Parlament în funcția de președinte al Curții de Conturi, autoritatea de stat care verifică cum sunt cheltuiți banii publici, în februarie 2019. Lupu a fost în acel moment singurul candidat care a luptat pentru șefia Curții de Conturi și urmează să conducă această instituție până în 2024.

Marian Lupu a fost deputat în Parlament începând din noiembrie 2013 și anterior între 2009–2010. A deținut funcția de speaker între 2005—2009 și 2010—2013 și președinte interimar al Republicii Moldova între 2010—2012.

În 2009, a fost ales în calitate de președinte al PDM și a deținut această funcție până în anul 2016, când a fost ocupată de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Marian Lupu a fost unul dintre liderii Partidul Democrat (PD) pe timpul conducerii de facto a oligarhului Vlad Plahotniuc.

Mai mult, Marian Lupu, declara în urmă cu aproximativ 10 ani, în septembrie 2021, că Articolul 13 din Constituția Republicii Moldova, privind limba de stat, nu va fi modificat și rămâne cu sintagma de „limba moldovenească”.

Lupu declara, în 2012, că s-a răzgândit ideologic și că nu mai crede în existența limbii române în Republica Moldova.

„M-am răzgândit. Ştiinţific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească […] S-a zis cu ştiinţificul, deoarece ştiinţifice sunt tezele susţinute de oamenii de ştiinţă, iar eu astăzi vă zic: voi promovaţi ideile ştiinţifice, însă vă atrag atenţia că ştiinţele sociale sunt cu o puternică influenţă subiectivă. Iar dacă sunt subiective înseamnă că sunt promovate în interese politice”, a precizat Lupu.

Marian Lupu pretexta atunci voalat că „răzgândirea sa” vine din dorința și linia PD-ului de „auto-determinare” a cetățenilor Republicii Moldova, aceasta fiind de fapt linia politică a PD care promova „moldovenismul”, în esență o politică anti-românească și filorusă de negare a istoriei comune și lingvistice a României și Republicii Moldova.

„Noi oferim dreptul la auto-identificare etnică, nimeni nu presează pe nimeni”, a adăugat Lupu în cadrul unei emisiuni televizate, fapt ce a stârnit controverse la acea vreme.

De altfel, în decembrie 2013, Curtea Constituțională de la Chișinău a statuat că Declarația de Independență din 1991, în care este consemnată „limba română” este un document care prevalează Constituției Republicii Moldova, al cărui Articol 13 a fost modificat politic de guvernarea agrariană filorusă cu „limba moldoveanească”.

Anterior, Marian Lupu, făcuse o serie de alte declarații controversate și anume că protestele anti-comuniste din 7 aprilie, care au dus la răsturnarea guvernului Voronin, au fost, de fapt, o lovitură de stat planificată.

Forțele de ordine au intervenit brutal atunci la ordinul lui Vladimir Voronin, iar câțiva tineri și-au pierdut viața, sute au fost răniți și alte câteva mii au fost maltratați în sediile de poliție sau pe stradă.

Deputatul democrat de atunci Marian Lupu a fost audiat pe 23 martie 2010, timp de aproape trei ore la Procuratura Generală despre protestele de 7 aprilie și a susținut fără probe că aceste evenimente ar fi fost organizate ca o lovitură de stat. Presa de la Chișinău l-a întrebat atunci cine ar fi organizat o astfel de tentativa de lovitură de stat.

„Asta și este întrebarea, dragii mei. E sarcina Procuraturii și a Comisiei parlamentare speciale pentru a elucida acele lucruri care nu au fost vizibile în acea zi, or, repet convins că asemenea lucruri care nu au fost vizibile – au fost prezente. Există anchetă, pentru care venim aici ca să depunem marturiile de rigoare, ca să ajungem la cuvântul adevărului. Ce a fost? Cine a arborat?”, a răspuns atunci Lupu.

Lupu a fost ales deputat pentru prima oară pe 17 martie 2005 şi a ocupat funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind membru al fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (2005–2009) şi Partidului Democrat din Moldova (2009-2016).

În 2005, este ales pe listele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, fără a fi membru de partid. Intră în rândurile PCRM în 2007, iar în 2008 este ales membru al Comitetului Central. Părăseşte PCRM în iunie 2009, iar în iulie 2009 este ales în funcţia de preşedinte al Partidului Democrat din Moldova, funcţie ocupată până în decembrie 2016, notează G4Media. A deţinut funcţia de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova (2005–2009, 2010–2013) şi preşedinte interimar al Republicii Moldova (2010–2012).

De asemenea, în perioada 2012–2017 a exercitat funcţia de vicepreşedinte al Internaţionalei Socialiste.