image
Sursa foto: jurnal.md

VIDEO: Mihai Popșoi: Pentru a elimina orice dubii proiectul de modificare a Legii cu privire la ZEL va fi examinat la toamnă

Cei 432 de metri de frontieră de la portul Giurgiulești au fost obținuți cu multă dificultate de Republica Moldova, de la partea ucraineană, de aceea ar trebui să fie făcută o diferență în gestionarea terenurilor de pe teritoriul Zonelor Economice Libere: de la Chișinău, Bălți, Strășeni și a celor de la portul Giurgiulești. Opinia aparține fostului deputat Iurie Reniță și a fost expusă în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Amintim că la 21 iulie a fost votat în prima lectură un proiect de lege, promovat de deputatul Radu Marian care vine să ofere companiilor din Zone Economice Libere care au primit deja drept de construcție de la proprietarul terenului (dreptul de superficie, introdus în Codul Civil în 2019), să poată solicita acte permisive, certificate de urbanism etc., pentru ca acestea să poată construi obiecte industriale. Însă există o altă prevedere din lege, apărută în 2020, care stabilește că doar proprietarul terenului poate solicita acte permisive, nu și cel care are drept de construcție. Potrivit lui Radu Marian, în cazul dat apare o disonanță pe care proiectul respectiv ar încerca să o rezolve. Mai mulți experți însă au menționat că prin modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți. În cazul dat beneficiarul legii este compania Trans-Oil, în condițiile în care, potrivit datelor cadastrale disponibile, cea mai mare parte a zonei portuare deja este ocupată de clădiri și structuri ale companiilor grupului Trans-Oil.

Solicitat să se expună pe marginea acestei probleme, Iurie Reniță a menționat că este un „infantilism legislativ” să creezi un proiect de lege în care să pui în aceeași oală ZEL-urile și porțiunea de frontieră de la Girgiulești.

„În 1992 - 93 am făcut parte dintr-o comisie care cu mult greu a obținut cele 432 de metri de la ucraineni ca astăzi să punem în aceeași oală această Zonă Economică Liberă, ca și pe cea de la Chișinău, Bălți, Strășeni. Ar trebui să existe o diferență și o abordare diferită, e frontiera de stat și intră în vigoare mai multe legi, inclusiv cea a frontierei de stat. Mă întreb unde este CNA-ul și alte instituții care sunt obligate să dea avize, să atenționeze care sunt riscurile la frontieră. Când e vorba de un port strategic, ca și Aeroportul, dacă am fi un stat cu instituții funcționale n-ar exista aceste pericole că le oferi unor firme private. Suntem un stat atât de fragil și dacă mai oferi aceste condiții foarte facilitare unor agenti mai mult decât suspecți trebuie să punem pe tapet și să discutăm ce înseamnă să deții monopol la frontieră și să fii în continuare influențat de Plahotniuc și de adepții lui care au mai rămas aici”, a spus Iurie Reniță.

Mihai Popșoi, vicepreședintele Parlamentului a menționat că este o mare confuzie cu acest proiect de lege, dar confuzia e din 2019 când a fost introdus în Codul civil noțiunea de superficii și au obținut dreptul de a construi inclusiv cei din ZEL, dar în 2020 o altă prevedere stipula că cei care aveau terenuri în chirie trebuia să ceară permisiunea proprietarilor pentru a construi, deși conform dreptului de superficii automat primesc dreptul de a construi.

„Colegii au venit cu acest proiect de lege pentru a elimina această confuzie. Dar pentru a elimina orice dubii și speculații proiectul respectiv va fi examinat la toamnă”, a mai spus Mihai Popșoi.

Emisiunea „Secretele puterii” poate fi urmărită integral mai jos.

Noutăţile partenerilor

comentarii: