Oamenii de știință au spulberat mitul conform căruia avem nevoie de 8 ore de somn

Potrivit studiului, publicat în revista Nature Aging, șapte ore de somn sunt optime pentru a avea abilități cognitive bune și o bună sănătate mintală.

Cercetătorii au studiat date de la aproape 500.000 de persoane cu vârste cuprinse între 38 și 73 de ani. Aceștia au constatat că atât somnul insuficient, cât și cel excesiv au fost legate de performanțe cognitive și de o sănătate mintală mai slabă.

Participanții la studiu au oferit date despre obiceiurile lor de somn și au răspuns la întrebări despre bunăstarea și sănătatea lor mintală. În plus, aceștia au completat o serie de sarcini care le măsurau viteza de procesare, atenția vizuală, memoria și abilitățile de rezolvare a problemelor. Iar cei care au dormit șapte ore au avut performanțe mai bune la toate sarcinile.

Autorii studiului deschid o paranteză: 94% dintre participanți erau albi. Așadar, nu este sigur că rezultatele sunt valabile pentru persoanele de culoare sau pentru persoanele din alte grupuri etnice sau comunități culturale.

Un alt factor important este persistența. Persoanele cu abateri nesemnificative în tiparele lor de somn pe perioade lungi de timp, care au respectat cele șapte ore de somn, au prezentat cele mai bune rezultate.

Tulburările de somn și riscul de demență

„Un somn bun este important în toate etapele vieții, dar acest lucru este valabil mai ales pe măsură ce îmbătrânim”. Aceasta este opinia Barbarei Sahakian, profesor la Universitatea din Cambridge și co-autor al studiului. Oamenii de știință cred că lipsa somnului împiedică probabil procesul de curățare a creierului de toxine. De asemenea, ei susțin că perturbarea somnului poate afecta, de asemenea, capacitățile cognitive.

Atunci când somnul profund este perturbat, acesta afectează consolidarea memoriei și poate duce la acumularea de amiloid. Amiloidul este o proteină care, dacă nu funcționează bine, poate provoca depozite în vasele cerebrale caracteristice unor forme de demență.

Somnul insuficient sau prea lung poate fi un factor de risc pentru declinul cognitiv la bătrânețe.

„Deși nu putem afirma în mod categoric că somnul prea puțin sau prea mult este responsabil pentru problemele cognitive, analiza noastră pare să susțină această teză”, spune Jianfeng Feng, cercetător al creierului și profesor la Universitatea Fudan. „Dar motivele pentru care persoanele în vârstă au un somn mai prost par a fi complexe și sunt influențate de genetică și de structura creierului nostru.”

Durata somnului și structura creierului

Rezultatele studiului sugerează, de asemenea, că durata somnului ar putea fi legată de diferențele în structura unor regiuni ale creierului, cum ar fi hipocampul, considerat a fi centrul memoriei și al învățării, și cortexul prefrontal, responsabil pentru mișcările conștiente.

Riscul de apariție a bolii Alzheimer și a demenței, boli ale bătrâneții asociate cu tulburări cognitive, este legat de durata somnului. Prin urmare, specialiștii consideră că cercetările viitoare în acest domeniu vor fi foarte importante.

„Găsirea unor modalități de îmbunătățire a somnului la vârstnici poate fi fundamentală pentru promovarea unei bune sănătăți mintale și a bunăstării, evitând astfel declinul cognitiv, în special la pacienții cu tulburări psihice și demențe”, subliniază Barbara Sahakyan.