image
Sursa foto: jurnal.md

OSC: Acuzațiile Procurorului General aduse societății civile sunt calomnioase și nefondate

13 organizații ale societății civile (OSC) au semnat o declarație în care condamnă acuzațiile lansate luni în cadrul unui briefing de procurorul general Alexandru Stoianoglo la adresa organizațiilor non-guvernamentale, a mass-media independentă și a partenerilor de dezvoltare. „Acestea denotă o lipsă de înțelegere a rolului societății civile și al procuraturii într-o societate bazată pe supremația legii”, precizează semnatarii declarației.

La 4 octombrie 2021, Alexandru Stoianoglo a declarat într-o conferință de presă că, unele OSC-uri, mass media independentă și unii parteneri de dezvoltare sunt implicați în „discreditarea și blamarea” sa. Într-un document publicat în aceeași zi pe pagina web a Procuraturii Generale au fost publicate imagini din telefonul fostului procuror, Viorel Morari, care arată corespondența dintre acesta și câțiva reprezentanți ai societății civile și ai corpului diplomatic.

„Această corespondență datează din decembrie 2019 și conține informații despre procuratură. Din câte se pare, procurorii au obținut acces la această corespondență în urma decriptării informației de pe telefonul fostului procuror în cadrul unui dosar penal. Declarațiile Procurorului General, în virtutea funcției pe care o ocupă și a instituției pe care o reprezintă, sunt calomnioase și nefondate. Noi, semnatarii acestei declarații, regretăm că, resursele Procuraturii Generale sunt utilizate pentru filajul OSC-urilor, reprezentanților și activităților acestora, în loc de lucruri de primă importanță pentru Republica Moldova, cum ar fi: investigarea devalizării sistemului bancar, a Laundromat-ului sau finanțarea ilegală a partidelor politice”, se arată în declarația semnată de Promo Lex, AGER, API, CRJM, IPP, IPRE și alte instituții.

Totodată semnatarii declarației își exprimă îngrijorarea că procurorul general a admis cu bună știință publicarea unor informații din investigațiile penale, care sunt confidențiale. Or, divulgarea corespondenței private și a materialelor urmăririlor penale constituie infracțiuni potrivit Codului penal.

„Subliniem că întâlnirea OSC-urilor din decembrie 2019 cu fostul procuror a avut loc pe fundalul interdicției impuse de către Procurorul General celorlalți procurori de a discuta despre situația din procuratură, în timp ce în procuratură se întâmplau lucruri neclare pentru cei din afara instituției. Scopul acelei întâlniri din decembrie 2019, la care au participat câțiva reprezentanți ai societății civile și ai presei independente, a fost documentarea cu privire la situația din procuratură. Monitorizarea instituțiilor statului constituie una din activitățile de bază ale OSC-urilor” , se mai spune în declarația OSC.

În declarațiile sale, Procurorul General s-a referit și la două studii lansate în septembrie 2021 de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Instituțiile vizate precizează că prin prezentarea analizelor și formularea recomandărilor pentru sectorul justiției, IPRE și CRJM au acționat ghidându-se de interesul public și au utilizat în acest sens date oficiale publicate de procuratură. Mai mult, analize similare au fost efectuate de către CRJM și până la numirea lui Alexandru Stoianoglo în funcția de Procuror General.

„Considerăm că acuzațiile lansate de Procurorul General au avut scopul de a distrage atenția publică de la problemele din procuratură, cum ar fi lipsa progresului în investigarea devalizării sistemului bancar și a Laundromat-ului, fapt pentru care Procurorul General a fost criticat de întreaga societate. De asemenea, atacul Procurorului General s-a produs exact în ziua în care au fost publicate mai multe investigații în baza documentelor #PandoraPapers, care scot în prim plan cazuri de corupție la nivel înalt și spălare a banilor prin intermediul paradisurilor fiscale, deviind atenția de la acestea”, concluzionează autorii declarației.

Noutăţile partenerilor

comentarii: