Coaliția Civică pentru Alegeri Libere califică scrutinul parlamentar din 11 iulie ca fiind unul parțial liber și corect

„Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte constată că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost competitive, alegătorii au avut o varietate de alternative politice din care să aleagă, practic nu au existat obstacole sau presiuni de natură să împiedice concrenții electorali să își exprime liber opțiunile și să prezinte ofertele sale alegătorilor, inclusiv prin intermediul dezbaterilor electorale, de asemenea, Coaliția evidențiază desfășurarea alegerilor într-un cadru legal lacunar și problematic, care nu au fost îmbunătățite până în prezent, în corespundere cu adresele Curții Constituționale din anul 2016 și 2020 și cu recomandările misiunilor de observare a alegerilor naționale și internaționale. În același timp, Coaliția apreciază buna organizare a zilei alegerilor de către Comisia Electorală Centrală (CEC) și de către Organele Electorale Inferioare și atestă impactul pozitiv asupra asigurării șanselor egale pentru bărbați și femei în parlament, ca urmare, a respectării de către concurenții electorali a cotei duble de gen la întocmirea listelor de candidați”, a declarat Elena Prohnițchi, secretara Coaliței Civice pentru Alegeri libere și Corecte și directoarea adjunctă a Asociației pentru Democrație Participativă Adept.

Totodată, având la bază principiile democratice, privind alegerile corecte și pornind de la neregulile și abaterile constatate de către organizațiile membre ale Coaliției atât în ziua campaniei, cât și în ziua alegerilor, Coaliția apreciază scrutinul parlamentar din 11 iulie 2021 ca fiind unul parțial liber și parțial corect, din mai multe considerente, expuse în continuare.

Sorina Macrinici, directoarea de program a Centrului de Resurse Juridice din Moldova a prezentat care sunt constatările Coaliției, privind examinarea contestației electorale și procesul de deschidere a secțiilor de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului și de peste hotare.

„Coaliția consideră că examinarea contestațiilor electorale a avut loc într-un mod defectuos. Omisiunea Parlamentului de a ajusta prevederile Codului Electoral privind examinarea contestațiilor electorale la prevederile Codului Administrativ a adus la situații de neînțelegere, prin urmare actorii procesului electoral au fost limitați în dreptul de contestare a acțiunilor openților lor, la fel targiversarea litigiilor electorale în particular privind crearea secțiilor de votare pentru alegătorii de peste hotare și pentru cei din stânga Nistrului au generat riscuri pentru integritatea procesului electoral și respectarea principiului de securitate juridică.

Coaliția constată cu îngrijoare caracterul netrasparent, imprevizibil și cu dubii rezonabile de influență politică a procesului de constituire a secțiilor de votare peste hotarele țării. Contrar bunei practici de la alegerile Prezidențiale din 2020, CEC nu a folosit o metodologie de aplicare a celor trei criterii prevăzute de articolul 31. din Codul Electoral pentru constituirea secțiilor de votare în străinătate. Decizia inițială a CEC din 5 iunie a ignorat majoritatea cifrelor pentru cele două criterii: prezența la vot la scrutinul precedent și înregistrarea prealabilă. Autoritățile responsabile de procesul constituirii secțiilor de votare din străinătate au dat dovadă de o comunicare insuficentă, fapt care a fost constat și de instanțele de judecată”, a declarat directoarea de program a Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

„Crearea cu întârziere a secțiilor de votare peste hotare cu doar 18 zile înaintea alegerilor, contrar termenului legal minim de 35 zile nu a permis o informare efecientă a alegătorilor din diaspora despre amplasarea scțiilor de votare.

De asemenea, poliția constată că procesul de formare al secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului a fost lipsit de transparență, prezintă îngrijorări cu privire la ingerința factorului politic în activitatea CEC.

Adoptarea inițială a unei hotărâri de deschidere a 44 de secții de votare, inclusiv 3 secții de votare în permimetrul necontrolat de autoritățile constituționale a ignorat riscurile la adresa securității și integrității procesuluii de vot. Deși s-a renunțat ulterior la cele 3 secții de votare criteriile pentru deschiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului au fost instrumentalizate arbitrar de Cec în lipsa unei metodologii clare, la fel ca în situația secțiilor de votare din străinătate, lipsa accesului la informație în stânga Nistrului de către Autoritățile Separatise nu au permis informarea liberă a alegătorilor despre procesul electoral și programele concurenților electorali”, a mai adăugat Macrinici.

Nicolae Panflil, director Promo-LEX, a prezentat neregulile care au contribuit la decizia Comisiei de a aprecia alegerile din 11 iulie drept parțial libere și parțial corecte.

„Scrutinul parlamentar din 11 iulie a fost marcat și de multiple cazuri de aplicare abuzivă a resurselor administrative. Asociația Promo-LEX a constatat cel puțin 291 de cazuri de acest fel, de abuz de resurse administrative de către concurenții electroali, astfel fiind afectate egalitatea șanselor în alegeri, majoritatea dintre acestea se referă la implicarea funcționarilor electorali în campania electorală în timpul programului de muncă și de asumarea meritelor pentru lucrări, servicii efectuate din banii publici. Implicarea funcționarilor publici în campania electrorală și asumarea acestor merite pentru diferite lucrări de rând cu alte forme de utilizare a altor practici, practic au invadat campania electorală, am văzut foarte multe activități ale concurenților electorali la care au participat diverși funcționari, activități realizate în școli, în instituții publice în timpul orelor de lucru, deci acestea nu contribuie la un climat al șanselor egale în campania electorală și, totodată, în lipsa unei definiții clare a resurselor administrative suntem în situația de a utiliza o definiție propusă de organizațiile internaționale, în special este vorba de Consiliul Europei. Voi atrage atenția Parlamentului Republicii Moldova de a reveni asupra legii 263. din 19 iunie 2020, care propune soluții pentru cele menționate mai sus. Un alt aspect problematic ține de raportarea cheltuielilor concureților electorali la CEC, am observat că au raportat lacunar cheltuielile. Cel puțin 11 milioane de lei au fost constate ca fiind neraportate de către concurenții electorali. De asemenea, Promo-LEX a monitorizat și discursul de ură, în acest sens am constat dinamica crescândă a acestui fenomen, cel puțin 132 de cazuri de discurs de ură în spațiul public, în mass-media, dar și în online”, a declarat directorul Promo-LEX.

Pe parcursul campaniei electorale Coaliția a monitorizat și modul în care au reflectat mass-media campania electorală, de aceasta s-au ocupat două organizații membre ale coaliției, Asociația Presei Independente și Centrul pentru Jurnalism Independent.

Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent a precizat principalele constatări ale Consiliului Audiovizualului în perioada electorală.

„În camapnia electorala mass-media cu unele excepții au avut un comportament părtinitor, au reflectat dezechilibrat concurenții electorali și nu au asigurat informarea complexă a publicului despre procesul electoral, dar și despre modalitatea de exercitare a dreptului la vot. Monitorizarea celor 10 posturi de televiziune pe care le-a monitorizat CJI-UL a aratat o prezentare disproporţionată a concureților electorali, îndeosebi între blocul Socialiștilor și ceilalți concurenți. Alte posturi au avut o politică editorială dezechilibrată, în favoarea partidului politic ȘOR.

Alte posturi au reflectat imparțial campania cu excepția ultimelor săptămâni de monitorizare când a fost remarcată o defavorizare a Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor.

Consiliul Audiovizualului nu și-a exercitat atribuțiile de supraveghere și control cu bună credință, nu a luat decizii prompte pentru ca să asigure reflectarea corectă și echidistantă a candidaților de către toți furnizorii serviciilor media audiovizuale. A lansat în această campanie doar un singur raport de monitorizare care a constatat derogrări de la legislație din cadrul mai multor radiodifuzori.

Totuși, această instituție a intervenit cu sancțiuni într-un singur caz.

Considerăm că lipsa de proptidudine nu a contribuit la asigurarea unor alegeri libere și corecte. În presa online, caracterul părtinitor, selectiv și dezechilibrat de reflectare a campaniei electorale a fost și mai pronunțat, rezultatele monitorizării a 10 portaluri de știri arată că Blocul electoral al Socialiștilor și Comuniștilor a fost concurentul electoral cel mai des plasat în cotext pozitiv, iar Partidul Acțiune și Solidaritate a fost cel mai des plasat în context negativ.

Doar două dintre portaluri au avut per-ansamblu o politică echidistantă față de actorii politici”, a declarat Nadine Gogu.

Despre neregulile observate în ziua alegerilor a vorbit Nicolae Panfil.

„Numărul mare al încălcărilor reprezintă o îngrijorare aparte în acest scrutin, 459 de incidente au raportat observatorii Promo-LEX până la ora 10:00. Inclusiv, zvonuri, recompense materiale sau bănești oferite alegătorilor în 15 cazuri, încălcarea secretului votului în 89 de cazuri, agitație electorală sau PR negru în incinta secțiilor de votare în 28 de cazuri, deficiențe în listele electorale, dar și funcționarea acestora în problematica sistemului informațional automatizat de stat în circa 57 de cazuri.

Transportarea organizată a alegerilor, de asemenea, a fost observat acest fenomen.

În perioada electorală Coaliția a înaintat către CEC două demersuri care să prevină caracterul transportării organizate în ziua alegerilor, deși contrar bunelor practici stabilite anterior în cadrul CEC, instituția nu adoptat o astfel de hotărâre.

În consecință, observatorii au constatat 29 de cazuri de transportare organizată a alegătorilor. Se constată o legătură vizibilă între cazurile de transportare organizate a alegătorilor și cumpărarea voturilor”, a adăugat Panfil.

O altă problemă care a afectat caracterul liber al scrutinului electoral este fenomenul de discriminare al persoanelor cu nevoi speciale.

„Peste 70 de % dintre secțiile de votare au fost innacesibile pentru persoanele cu dezabilități locomotrii, numărul accesibil de secții de votare fiind sub un procent.

Doar câteva dintre asociații au difuzat informații cu referire la asigurarea mesajului tradus în limbajul mimico-gestual”, a conchis Prohnițchi.

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte este o entitate permanentă, benevolă, constituită încă în 2005 cu scopul de a contribui la dezvoltarea democrației în Republica Moldova prin promovarea alegerilor libere și corecte, conform standartelor internaționale în materie electorală și prin desfășurarea activităților de monitorizare, de informare și de educație civică a alegătorilor.