Liderii grupului G-7 au anunțat astăzi că vor dona împreună un miliard de doze de vaccin pentru țările sărace. Joe Biden a promis că jumătate din acestea vor veni din SUA. Boris Johnson a anunțat la rândul lui că Marea Britanie va dona 100 milioane.
Cele 500 de milioane de doze de vaccin Pfizer/BioNTech donate de SUA vor fi distribuite prin platforma COVAX către 92 de țări cu venituri mici și medii în anul următor.
Anunțul a venit după ce OMS a cerut ieri țărilor bogate să nu „coboare garda” în fața pandemiei, acum că vaccinarea acasă la ele începe să se arate un succes. Iar miliardul de doze anunțat nu pare suficient pentru multe ONG-uri, care cer suprimarea patentelor și brevetelor vaccinurilor funcționale, care sunt protejate ca mărci depuse.
Astăzi și în următoarele două zile, așadar, Joe Biden participă, în Carbis Bay, Cornwall, la reuniunea anuală, la cel mai înalt nivel, a grupului G-7 al celor șapte motoare ale economiei și democrației planetare. Grupul G-7 al țărilor puternic industrializate reunește cele mai mari economii din lume: Canada, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia şi Statele Unite. Rusia fusese de asemenea integrată în 1997, grupul devenind astfel o vreme G8, ceea ce a constituit atunci un mare succes diplomatic al lui Elțîn. Cu toate acestea, în 2014 grupul a redevenit G7, prin excluderea Rusiei, în urma implicării Moscovei în evenimentele din Ucraina şi din cauza anexării Crimeei.
Din Anglia, Joe Biden va porni spre Bruxelles, unde luni 14 iunie el va participa la summitul NATO, iar marți 15 la cel cu liderii instituțiilor europene.
Atât NATO cât și UE așteaptă de la Joe Biden garanții solide că era scepticismului și a slăbirii relațiilor euro-atlantice, din vremea lui Donald Trump, s-a încheiat definitiv.
Climatul: cei șapte și restul lumii
Joe Biden a readus, de altfel, SUA în cadrul Acordului de la Paris pentru combaterea încălzirii planetare. Observatorii și comentatorii politici se întreabă însă dacă cele șapte țări cele mai bogate vor putea face restul planetei să le urmeze în scopurile lor ecologice pe termen lung. Mai precis, dacă ar avea mijloacele să facă asta, chiar presupunând că dorința politică ar fi câștigată dinainte.
Diviziunile bilaterale în legătură cu Irlanda de Nord
Boris Johnson credea că poate răsufla ușurat, după ce Joe Biden a evitat să menționeze public diversiunile în legătura cu statutul frontierei din Irlanda de Nord.
Pe scurt, Londra caută să impună controale la frontiera Irlandei de Nord, parte din Regatul Unit al Marii Britanii, cu restul insulei, pe când UE – din care Irlanda propriu-zisă este membru – vrea ca insula să fie unită vamal și ca tot ce este control vamal să se facă în Marea Irlandei, altfel zis... în interiorul Marii Britanii.
Este vorba de faimosul backstop, concept tehnic în negocierile dintre Londra și Bruxelles (și indirect Dublin și Belfast) pe care l-am explicat aici.
Biden, care a fost întotdeauna total anti-Brexit, a evitat să menționeze asta public, dar subiectul a fost adus astăzi în discuții de Justin Trudeau, premierul Canadei. Dar până și Emmanuel Macron, prezent la summit, avertizase înainte că orice discuție despre o renegociere a acordului Brexit "ar fi neserioasă."
Se pune de altfel întrebarea, pe fundalul acestui summit post-pandemie, cât de relevant mai este acum grupul G7 în fața ascensiunii economice a giganților care sunt China și India. Țările din G7 reprezintă doar 40% din economia lumii și doar... 10% din populația planetei.
