Ploile abundente de acum o săptămână au afectat mai multe sectoare de drum din șapte raioane ale republicii. A fost grav avariat și un pod, mai exact pământul de sub un mal al acestuia a fost spălat, iar acolo s-a format o groapă de mărimea unei peșteri. Este vorba despre podul de la Ghindești construit cu 7 ani în urmă, și pentru care au fost cheltuite aproape două milioane și jumătate de dolari. Pagube de pe urma ploilor au înregistrat și mai mulți agricultori. Sute de hectare de culturi agricole au fost inundate și acoperite cu nămol.
Podul de la Ghindeşti, Floreşti, peste care trece o linie de cale ferată, a fost reabilitat capital în anul 2014. În realitate, acesta a fost construit aproape de la zero pe locul unui pod vechi, care datează de la sfârșitul secolului 19 și care avea doar o bandă de circulație. Problematic era și faptul că podul vechi avea o înălțime de doar 4 metri, ceea ce crea dificultăți, la traversare, pentru camioanele de mare tonaj. Astfel, după reconstucție, podul are o lungime de peste 70 de metri, lățimea de puțin peste 4 metri și o înălțime în jur de 9 metri. Deși s-a declarat că pentru construcția podului a fost elaborat un plan complex și au fost investite aproape două milioane și jumătate de dolari, acesta nu a făcut față ploilor abundente din ultimele zile.
„Din cauza ploilor, pământul de la temelia cestui pod s-a surpat, iar odată cu el s-a prăbușit și o parte din carcasa de beton. Gaura care s-a format este de mărimea unei peșteri, iar pe restul podului pot fi observate nenumărate fisuri”.
Cei de la Administrația de Stat a Drumurilor ne-au spus că instituția nu a fost implicată deloc în executarea acestor lucrări. Potrivit lor, podul aparține Întreprinderii Calea Ferată a Moldovei, respectiv, banii pentru modernizarea acestuia au fost transferați către această instituție. Construcția podului a fost realizată de către o companie turcă, iar de respectarea parametrilor tehnici a fost responsabilă o companie italiană care, la rândul ei, a întocmit un contract de antrepriză cu o companie moldovenescă. După ploile din ultimele zile, a fost pornită o anchetă, pentru a evalua pagubele și pentru a stabili cauzele surpării terenului de sub pilonul podului.
„Acum se analizează toate calculele: hidrologice, tehnice și ne va da o notă de raport, pentru a vedea motivele: sau din cauza viiturilor, că a fost „force majeure”, sau din altă cauză. Suma întregului drum, asta 100 de km, a fost 100 milioane de dolari. Câte un milion de dolari la km”, a declarat Iurie Pașa, director adjunct Administrația de Stat a Drumurilor.
Ploile torențiale au cauzat pagube și unor terenuri de culturi agricole din raionul Telenești. La Chițcanii Vechi, de exemplu, ploile au compromis mai multe hectare de semănături. Acestui bărbat ploile i-au îngropat în nămol peste 20 de hectare de porumb. Și mai trist este faptul că, acum, el nici nu poate ajunge la locul unde-și are terenurile, pentru a evalua pagubele reale. Tot ce le rămâne de făcut este doar să spere că roada de pe celelalte câmpuri, care nu au fost inundate, vor compensa pierderile.
„Și dimineață a fost o ploaie puternică – Și, practic, nici să ajungeți acolo nu puteți? – Acum nu. Seara trecută eu am fost, m-am pornit și nu am putut ajunge cu mașina. E înnămolit tare”.
Lui Sergiu Găină i-au fost afectate peste 150 de hectare de floarea soarelui și porumb. Sumele investite se estimează la 6 mii de lei pentru un hectar, însă păgubitul mai spune că deja a semănat a doua oară în acest an. Și după ce prima semănătură i-a fost compromisă de dăunători, cea de-a doua – a fost spălată de puhoaie. Agricultorii sunt conștienți că statul, în acest an pandemic, nu va putea să le ofere subvențiile promise. În aceste condiții, ei ar dori ca, cel puțin, să fie scutiți de achitarea către stat a diferenței dintre sinecostul produselor cerealiere compromise și dobândă obținută după realizarea acestora pe piață.
„Diferența dintre realizare și sinecost trebuie să o achiăm statului. De asta vrem să beneficiem, dacă va merge întrebarea dată, prin Comisia Excepțională”.
Decizia de subvenționare a agricultorilor sinistrați se aprobă de către Guvern. Mai întâi Comisia Locală pentru Situații Excepționale trebuie să meargă la fața locului, pentru a face un act constatator al pierderilor suportate, după care transmite aceste date Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale. Aceasta, la rândul ei, se adresează la Ministerul Agriculturii și la Guvern pentru finanțare.
