Tradiţii şi obiceiuri de Paşti; Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de sărbătoare, pregăteşte-te de nuntă

Precum reînvie natura și pământul se îmbracă în haină nouă de verdeață și flori, așa și oamenii pentru Sărbătoarea Învierii Domnului își înnoiesc garderoba. Pregătirea începe în Săptămâna Mare, fiind respectată o anumită rânduială. Se pregătesc afumăturile din carne: jambonul, pastrama, cârnații de casă. Cu o zi înainte de Paști se pregătesc și alte bucate precum: răcituri, pârjoale, miel copt, friptură de miel, diferite salate. În Joia Mare gospodinele coc pască. Conform tradiției în Moldova se cunosc două feluri de pască: pasca cu brânză, și pasca dulce răspândită și cu termenul cozonac.

Pentru sărbătorile de Paști, creștinii vopsesc ouă roșii. Originea acestui obicei se pierde în negura vremurilor. Oul este considerat drept simbol universal al nașterii, în cazul religiei creștine este atribuit mai frecvent simbolului renașterii, al nemuririi, făcând parte și din simbolurile reînvierii naturii și vegetației.

Obiceiul de a înroși ouă de Paști l-au practicat strămoșii noști din timpurile cele mai vechi. La început ouăle erau vopsite numai în culoarea roșie, dar cu timpul au început să fie utilizate și alte culori. În vopsirea tradițională a ouălor de Paști se folosesc coloranți naturali: flori, frunze, fructe și coji de copaci. Astăzi unele metode de vopsire cu coloranți s-au uitat, fiind înlocuiți cu cei chimici, dăunători sănătăți. De rând cu vopsirea ouălor într-o singură culoare s-a practicat și se continuă încondeierea ouălor cu diverse motive decorative. Este important de menționat că acest obicei s-a transformat în prezent într-o adevărată artă.

Tradiții de Paști

În noaptea învierii, credincioșii merg la Biserică pentru slujba religioasă și sfințirea bucatelor de Paști. În coșul de Paști gospodinele pun ouă roșii, pască, bucate din carne, caș etc. Alimentele aduse la biserică în această noapte sunt un simbol al reînvierii și al belșugului. În tradiția strămoșească era primit, ca întorcându-se de la biserică să păstreze focul aprins, aducând astfel lumina în casă și gospodărie.

Ajunși acasă, înainte de a se așeza la masă creștinii se spală cu apă proaspătă în care se pun un ou roșu, unul alb și o monedă de argint „ca să fie curați, sănătoși, rumeni și bogați anul împrejur”.

Așezându-se la masă creștinii mănâncă din cele sfințite, nu înainte de a se saluta cu expresia „Hristos a Înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a Înviat!”. Masa de Paști se caracterizează prin bogăția bucatelor, ouă vopsite, pască etc. Tradițional, de Paști se servește mielul copt. Sacrificarea mielului la această sărbătoare este preluată din practici precreștine, pentru a marca începutul perioadei de renovare a timpului. Mielul tăiat la sărbătoarea Paștelui, este identificat simbolic de creștini cu Iisus Hristos, prin care este reactualizată moartea sa fizică.

Pe vremuri la Paște, îndeosebi a doua și a treia zi, în multe sate se organizau jocuri, hora satului, unde veneau sătenii de toate vârstele. Tradițional în zilele de Paști la moldoveni era „datul în scrânciob”. Drept plată pentru această distracție erau ouăle roșii. Se spune că, cine se dădea în scrânciob, îi vor crește roadele înalte și-i va merge bine tot anul. A doua zi de Paști se obișnuiește ca finii să se ducă la nași cu daruri: pască, cozonac, ouă roșii, dulciuri etc.

Tradiţii şi obiceiuri populare de Paşti

Află de ce gospodarii cresc cocoşi albi special pentru noaptea pascală, ce se întâmplă dacă găseşti două gălbenuşuri într-un ou de Paşti şi de ce e spălată limba clopotului de la biserică, înainte de slujba de Înviere, cu apă neîncepută.

1. Bătrânii spun că din primul ou ciocnit în ziua de Paşte trebuie să mănânce toţi membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună;

2. Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de Paşte, pregăteşte-te de nuntă. O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând;

3. În mai multe sate din Moldova, tradiţia cere să ne spălăm pe faţă cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi. Potrivit aceluiaşi obicei, cel care se spală ultimul din acest vas ia banii;

4. Se ciocnesc ouăle încondeiate “cap cu cap” în prima zi de Paşte. Abia din a doua zi se ciocnesc şi “dos cu dos”.

5. În unele sate moldoveneşti se spune că cel al cărui ou nu se sparge de Paşte îşi va găsi sfârşitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul;

6. O altă tradiţie cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum;

7. Fetele tinere merg la biserică în noaptea de Înviere şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Apoi, în zori, fetele se spală pe faţă cu această apă fiindcă astfel le-ar face mai atrăgătoare pentru flăcăii din sat;

8. În mai multe zone din Moldova oamenii pun dimineaţa un ou roşu şi unul alb într-un vas cu apă. Apoi se spală cu apa acea se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni şi pielea albă precum cele două ouă, tot anul;

9. La întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere trebuie să facă o cruce din fum pe grinda uşii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele;

10. În multe sate, tinerii iau toaca din biserică şi o duc în cimitir, unde trebuie să o păzească. Dacă aceasta e furată, trebuie să dea o petrecere în cinstea hoţilor. Dacă au făcut treabă bună şi au păzit-o, hoţii plătesc pentru ospăţ.