Irina Batâr, medic dermato-cosmetolog: „Calitatea vieții copiilor cu dermatită atopică este una intens afectată”

„Dermatita atopică reprezintă o afecțiune cutanată, inflamatorie, care are un caracter recidivant și o evoluție de durată. Se caracterizează printr-o senzație intensă de prurit, mâncărime și poate să afecteze atât copiii cât și adulții. Putem considera o afecțiune multifactorială unde sunt implicați mai mulți factori. Aici vorbim despre predispoziția genetică: este o problemă la nivelul barierei cutanate, copiii au o piele mult mai uscată datorită unor tulburări la nivelul lipidelor de la nivelul epidermului, anomalii imunologice și anumiți factori neuro-endocrini”, ne spune medicul dermato-cosmetolog Irina Batâr.

Specialiştii în dermatologie susțin că principala cauză este predispoziţia ereditară. Dacă ambii părinţi au prezentat alergii în copilărie, probabilitatea este de 80% ca sugarul să sufere de această afecțiune. Există mai mulți factori declanșatori ai dermatitei atopice:

„Factorii declanșatori sunt de ordin alimentar (lactate, ouă, arahide), aerul alergenic (acarienii din praful de casă), factorii de contact (substanțe care intră în contact cu pielea, detergenți agresivi, parfumuri din anumite produse), factori infecțioși. La fel putem vorbi despre anumiți factori fizici: temperaturile ridicate pot duce la agravarea dermatitei atopice. Tot ce ține de îmbrăcămintea strâmtă, materialele sintetice, stresul psiho-emoțional”, spune specialistul.

Tratamentul dermatitei atopice este unul de durată, iar pe lângă folosirea produselor emoliente este necesar de evitat factorii declanşatori ai leziunilor, controlarea pruritului, suprimarea inflamaţiei prin refacerea barierei cutanate și respectarea sfaturilor medicului dermatolog.

„Ca și evoluție, dermatita atopică are un caracter de durată, de aceea nu putem vorbi de un caracter definitiv. Pentru stabilirea diagnosticului sunt necesare includerea a cel puțin 3 criterii majore și 3 minore. Majore, de caracter familial: prezența în familie a anumitor forme atopice, precum astmul bronșic, conjunctivitele sau rinita alergică; topografia leziunilor; evoluția cronică recidivantă. Ca și criterii minore, vorbim despre un șir de semne (pielea foarte uscată, tegumente palide, forme de cheratoză pilară, prezența dermografismului alb, formele de pigmentare peri-orbiculară). Ca manifestări poate fi roșeață, vezicule care sunt situate la nivelul feței, obrajilor). Cu cât copilul este mai mare și scarpină aceste leziuni cu atât apare riscul ca ele să se suprainfecteze și să apară unele complicații”, susține Irina Batâr.

Igiena pielii atopice necesită o atenție specială pentru a preveni iritațiile și senzația de uscăciune. Medicul dermo-cosmetolog vine cu câteva recomandări și sfaturi importante de care trebuie să țină cont fiecare părinte.

„Este un proces foarte important și de aici trebuie să începem. Având o piele foarte uscată, funcția lor de protecție este una alterată de aceea trebuie să restabilim această barieră cutanată. Băile trebuie să fie de scurtă durată, să nu fie o temperatură mare a apei. Atunci când scoatem copilul din baie este regula celor 3 minute - aplicăm emolientul atunci când pielea este încă ușor umedă. Este important să nu conțină parfumuri, mirosuri, pentru a nu irita și mai mult pielea. Produsele pentru baie la fel trebuie să fie speciale, să nu irite tegumentul. De asemenea, este esențial să menținem temperatura optimă în camera copilului până la 20 de grade, să nu-l îmbrăcăm foarte gros”, a mai adăugat medicul dermato-cosmetolog Irina Batâr.

Medic dermato-cosmetolog, Irina Batîr

„Calitatea vieții copiilor cu dermatită atopică este una intens afectată deoarece pruritul pe care îl au este unul chinuitor, mai ales în timpul nopții, ei nu reușesc să aibă un somn liniștitor. Acești copii sunt stimatizați, nu vor să se joace cu ei alți semeni deoarece cred că această afecțiune este una contagioasă. La fel, din cauza că sunt mereu în tot felul de diete restrictive, nici statutul ponderal uneori nu coincide vârstei”, menționează Irina Batâr.

Medicul dermato-cosmetolog susține că la unii copii după 3 ani ar putea să dispară dermatita atopică, însă la alții ar putea să continue și la maturitate. Aproximativ 50% din copiii cu dermatită atopică dezvoltă fie rinită alergică sau astm bronşic.

„Ceea ce fac părinții greșit este că nu păstrează acele condiții necesare pentru un copil cu dermatita atopică. Tratamentele sunt în funcție de stadiu -este o fază de acutizare sau de remisie. În fazele de acutizare vom include tratamentele antihistaminicele ca să calmăm senzația de mâncărime. În dependență de tipul leziunilor inflamatorii pe care o să le avem cu vezicule, vom folosi un preparat ce conține cortizon. După ce scoatem această fază de inflamație, zilnic sau chiar de 2 ori pe zi utilizăm emoliente ce conțin ceramide și refac pielea uscată. Nu este cazul să mergem să facem anumite analize pentru a nu stresa copilul mai mult și să căutăm dintr-un specialist în altul pentru a găsi cauza pentru că cel mai des nu se reușește”, a mai subliniat medicul dermato-cosmetolog Irina Batâr.