Pneumonia COVID-19 este mai gravă decât alte forme de pneumonie; Poate afecta vasele sanguine ale tuturor organelor

„Dovezile recente sugerează faptul că virusul Covid-19 evoluează în două faze: prima - faza infecţioasă, care durează 5-7 zile de la debutul simptomelor. A doua – faza inflamatorie, care începe în jurul zilelor 5-10, cu un răspuns de tip „furtuna citokinică”. Se manifestă prin agravarea rapidă a stării generale şi afectare pulmonară. La moment nu se cunoaşte de ce unii pacienţi dezvoltă un răspuns citokinic excesiv, iar alţii nu. Sindromul „furtunii citokinice” este o stare hiperinflamatorie ce rezultă la final în disfuncţia multiorganică”, a spus Olimpia Gherman.

Aproximativ 6% dintre pacienții infectați cu coronavirus care ajung în spitale fac o formă severă de boală, cu pneumonie. Vârstnicii și persoanele cu boli preexistente precum diabet, hipertensiune arterială, bolile cardiovasculare, renale, hepatice și autoimune sunt mult mai predispuși.

„Necropsiile efectuate la pacienţii decedaţi cu COVID-19 au relevat infectarea directă a celulelor endoteliale de către virus şi leziuni de endotelită. Ceea ce se întâmplă în infecţia COVID-19 este o vasoconstricţie importantă care duce la ischemie la nivelul organelor, inflamaţie însoţită de edem tisular, un status procoagulant şi dezvoltarea complicaţiilor aterotrombotice. Astfel, „furtuna citokinică” indusă de SARS-COV-2 determină o vasculopatie pulmonară secundară disfuncţiei severe endoteliale, care, netratată, determină o tromboză microvasculară. Invesțigațiile și tratamentul se face strict sub supravegherea medicului conform ghidurilor aprobate. În dependență de starea pacientului se decide tactica de tratament”, a mai adăugat medicul pneumolog.

În timp ce alte tipuri de pneumonie infectează rapid regiuni mari ale plămânilor, COVID-19 începe în numeroase zone mici ale plămânilor. Apoi folosește celulele imunitare pentru a se răspândi în plămâni pe parcursul mai multor zile sau chiar săptămâni, potrivit cercetătorilor de la Northwestern Medicine din Chicago.

„Unul dintre studii, cu evaluarea o dată la 60 zile a pacienților care au suportat infecția SARS CoV-2, arată că 87,4% au persistența minim a unui simptom, cele mai frecvente fiind fatigabilitate, dispnee, durerea toracică, anosmia și scăderea în greutate. De asemenea, probleme de concentrație și memorie chiar până la 3 luni după suportarea infecției. Riscul de a dezvolta o infecție severă este mai mare pentru pacienții diagnosticați anterior cu diverse patologii în special din domeniul bolilor cardiovasculare. Ratele de deces în funcție de prezența comorbidităților: boli cardiovasculare 10,5%”, susține medicul pneumolog.

La întrebarea dacă persoana cu o boală cardiacă ar trebui să respecte măsuri suplimentare de protecție pentru a limita riscul de a se îmbolnăvi, medicul a răspuns:

„Pacienții cu comorbidități boli cardiovasculare trebuie să urmeze aceleași reguli generale de prevenție a răspândirii virusului. Să urmeze ceea ce a prescris medicul cardiolog pentru tratamentul bolii cardiovasculare, să fie mai prudenți și atenți la apariția simptomelor sugestive”.

Olimpia Gherman, medic pneumolog

„Un alt aspect important este apariția fibrozei pulmonare post Covid. S-a încercat concluzionarea acestui aspect după analiza a pacienților care au suportat SARS și MERS în epidemiile din anii trecuți. Aceste date au arătat că la o lună după suportarea infecției, jumătate din pacienți aveau fibroză pulmonară. Prevalența fibrozei postcovid va fi evidentă în timp, acum se subliniază că la o lună 1/3 din pacienți vindecați prezintă modificări imagistice de tip fibrotic și 47% modificări funcționale la 3 luni evidențiate la spirometri”, susține medicul pneumolog.

Pneumonia cu SARS-CoV-2 poate fi urmată, la intervale variabile de timp, de noi infecții respiratorii, cu simptome asemănătoare.