Pandemia, prin ochii unui medic moldovean în România

„Am plecat în România în luna martie 2019, împreună cu soțul meu si fetița noastră care atunci avea doar 1 an și 2 luni. Absolvisem în 2018 USMF Nicolae Testemițanu, din Chișinău, și ulterior în decembrie 2019 am susținut examenul de rezidențiat. Am optat pentru specialitatea de otorinolaringologie (ORL) în București, Spitalul Clinic Colțea. Acum sunt anul 2 de rezidențiat aici”, ne-a spus Alina.

De la începutul pandemiei, muncește în prima linie, cu riscul de a se infecta în orice clipă. Medicul rezident ne-a vorbit despre cum au fost primele primele zile când a intrat în contact cu pacienți infectați.

„Eu am început rezidențiatul în februarie 2020, iar imediat peste o lună de activitate a început pandemia. Era ceva frustrant și eram foarte puțin informați despre acest virus. Eu fiind medic rezident în sfera ORL, majoritatea pacienților care se adresează prezintă o simptomatologie ce se aseamănă cu cea din COVID (de ex. cefalee frontală care se regăsește și în sinuzita acută, febră, faringo-amigdalite, otalgii). La spital s-au introdus noi reguli de activitate cu multe restricții. Ni s-au oferit echipamente de protecție (combinezoane, halate de protecție, măști, viziere, ochelari, mănuși), ba chiar s-au efectuat traininguri de folosire corectă a echipamentelor (pași de echipare/dezechipare). Fiind echipat corect, te simți protejat la contactul cu pacienți și poți oferi un consult calitativ”, a adăugat medicul rezident.

jurnal.md

„De teama virusului, unii pacienți nu se prezentau nici în caz de boală acută”

„Această perioadă de pandemie ne-a izolat la propriu și la figurat! Am devenit foarte precauți cu noi și cu cei din jur. După fiecare contact cu pacienții, mă gândeam dacă am respectat corect normele de protecție pentru a nu lua virusul, mereu eram cu o frică în mine. Nu mai zic de teama pacienților, care din cauza virusului nu se prezentau nici la controalele de rutină postoperatorii, nici în caz de boală acută și încercau să se autotrateze cu ce medicamente aveau în casă sau să dea telefon medicului. Nu poți convinge pe nimeni cu nimic, însă noi, medicii, ne făceam datoria de a-i informa”, susține Alina Vrânceanu-Toma.

În această perioadă au încercat-o multe sentimente de teamă și grijă pentru familie, dar și pentru părinții săi, aceștia fiind lucrători medicali în Republica Moldova.

jurnal.md

„Din martie 2020 până în iulie 2020, nu am avut posibilitatea să venim acasă. A fost cea mai tristă parte din această perioadă, noi fiind obișnuiți să venim la părinți în fiecare lună. Ei fiind lucrători medicali în Republica Moldova, se îngrijorau pentru mine, însă eu și mai mult îmi făceam și îmi fac griji în continuare pentru ei! Mereu când vorbim la telefon ne atenționăm reciproc despre respectarea normelor de protecție. Mi-au lipsit și îmi lipsesc în continuare îmbrățișările cu părinții și rudele noastre! Chiar dacă venim în vizită în Republica Moldova respectăm maxim posibil distanțarea socială. Ne lipsește mult comunicarea, socializarea cu oamenii și încrederea pacienților de altă dată”, ne-a mărturisit medicul.

Pentru un pacient infectat, chiar și câteva secunde sunt importante. Uneori, din cauza numărului mare de oameni aduși la spital, Alina se implică și ea în totalitate. Își lasă halatul alb, îmbracă combinezonul de protecție și luptă cot la cot împreună alături de colegii săi, pentru a salva vieți.

„Fiind soție, mamă, fiică, nu aveam cum să stau fără frica de a nu aduce virusul în casă, în familie. Mai ales că zilnic suntem în contact cu sute de persoane infectate. Au fost momente în care colegi de-ai mei au fost infectați și eu a trebuit să mă izolez sau/și să mă testez de Covid. Oricum undeva, ceva ne-a scăpat (riscuri sunt pretutindeni, nu doar la muncă) și în luna noiembrie am fost infectați. Am avut o formă medie de boală, am stat izolați, am luat tratament simptomatic și acum suntem bine”, a mai adăugat Alina.

jurnal.md

Alina ne-a vorbit și despre schimbarea percepției oamenilor asupra medicilor în această perioadă.

„Cu părere de rău, oamenii s-au împărțit în mai multe tabere, unii care prețuiesc munca depusă de medici în această luptă cu virusul, iar alții care critică sistemul medical. Suntem dezamăgiți, dar mereu încercăm să informăm corect pacienții, să le argumentam pe înțelesul lor. Știm cu toții că infectarea cu acest virus poate fi fatală. Covid, în viața mea ca medic, a adus mai multă responsabilitate, precauție și o entitate nouă de boală care necesită multă aprofundare și studiere”, susține medicul rezident.

Oamenii s-au relaxat prea repede și au început a uita de restricții

„Noi în sistemul medical, continuăm să folosim echipamentele de protecție ( halate de protecție, măști, viziere, ochelari, mănuși) chiar dacă unii dintre noi am contactat virusul sau/și am primit vaccinul. Sperăm ca populația să conștientizeze și să înțeleagă că pericolul de infectare există, rata infectărilor este destul de înaltă. Trebuie să fim în continuare precauți față de sine și de cei din jur, doar împreună vom contribui la micșorarea numărului de infectări în rândul populației. Eu cred că fiecare dintre noi visează să revină la o viață normală”, a mai adăugat medicul rezident.

jurnal.md

„M-am vaccinat ca să îmi protejez familia și oamenii dragi”

„Eu am efectuat vaccinul de tip Pfizer acum o lună de zile, ambele doze la un interval de 3 săptămâni. Fiind în grupul de risc, expusă zilnic prin contactul cu pacienții, având acasă copil și mergând acasă la părinți în Republica Moldova nu am stat nicio clipă pe gânduri. După prima doză de administrare Pfizer, am avut o durere locală, la nivel înțepăturii. Iar după a doua doză, pe lângă durerea de braț, am avut o cefalee timp de 24 de ore. Nu m-am alarmat deoarece sunt niște efecte adverse întâlnite frecvent și care se ameliorează în câteva zile”, a mai adăugat Alina.

jurnal.md

Amintim că pe data de 2 martie și în Republica Moldova a început imunizarea împotriva COVID-19. Până la această oră, în Republica Moldova au fost imunizați peste 8 mii de persoane.