Ce cunoaștem despre aerul pe care îl respirăm? Cât de poluat este și în ce zone gradul de poluare este mai ridicat? Astăzi este ușor să răspundem la aceste întrbări, datorită cartografiilor oferite de Agenția Spațială Europeană. Rezultatele unui studiu recent arată că Republica Moldova, poate fi comparată chiar și cu o zonă balneară, deoarece indicele de poluare a aerului este mai mic decât jumătate din norma maximă admisibilă. În cele ce urmează, vă propunem câteva informații despre poluărea aerului în Chișinău și în întreaga țară.
Studiul a fost realizat în perioada pandemiei de Covid-19, dar ia în calcul și date istorice complexe, pentru a se constata mai ușor în ce măsură restricțiile au contribuit la scăderea poluării atmosferice. Datele studiului au fost obținute prin satelit, dotat cu cele mai noi utilaje pentru măsurători atmosferice. Au fost măsurați principalii poluanți atmosferici: ozon, dioxid de azot, dioxid de sulf și pulberi în suspensie. Iată câteva constatări-cheie.
„Emisiile de monoxid de carbon sunt, relativ aceleași pe tot teritoriul Republicii Moldova, fără a prezenta excese. Acest gaz toxic se produce în urma arderii incomplete a combustibilului, în vehicule, sobele din case, centralele electrice și cazanele pe bază de cărbune. De asemenea, poate fi eliminat de deșeurile degradabile ori în rezultatul arderii biomasei. Totuși, concentrații puțin mai mari ale monoxidul de carbon au fost înregistrate în regiunile Bender, Cahul, Glodeni și Chișinău. Poluarea din zona Cahul, de exemplu, se explică prin prezența în imediata apropiere a Combinatului Siderurgic Galați, cel mai mare din România. Pe de altă parte, procentul din atmosferă a dioxidului de sulf și a dioxidului de azot, în general, sunt scăzute în toată țara, cu o creștere modestă doar în
jurul capitalei.”
După cum vedem, situația generală a poluării aerului în Moldova s-a dovedit a fi una favorabilă, în comparație cu alte țări europene inclusiv Ucraina, România și altele, în special, în contextul Covid-19.
Conform ghidului Organizației Mondiale a Sănătății privind calitatea aerului, în Europa, indicele maxim admis de poluare a aerului este 5, iar țara noastră înregistrează indicatori mai mici decât jumătate din norma admisibilă având indicele 2 de poluare.
Potrivit medicilor, un grad mai înalt de poluare a aerului cauzează o activitate fizică mai scăzută și mai multă oboseală. Cei mai afectați de aerul poluat sunt copiii și persoanele în vârstă.
Angela Selivanov Medic: „Poluarea aerului duce la creșterea bolilor alergice, în special, așa cum este astmul bronșic și care acum a luat o amploare mai mare și se inregistrează tot mai multe persoane cu acestă maladie. Creșterea bolilor bronho-pulmonare cronice, a bolilor respiratorii, creșterea numărului pacienților cu cancer.”
Medicii reconadă plimbări mai dese prin parcuri, iar atunci când mergem pe lângă un drum aglomerat cu mașini să vorbim mai puțin sau deloc, deoarece, așa vom inhala mai puțin aer poluat.
Oamenii au păreri împărțite, referitor la gradul de poluare a aerului. În timp ce unii consideră că orașul Chișinău este un verde, cu aer curat, alții se plâng că este greu de respirat.
Chiar dacă în țara noastră situația privind indicii de poluare a aerului este una favorabilă, la nivel global, costul asociat cu daunele asupra sănătății, cauzate de poluarea aerului, este estimat la 5,7 trilioane de dolari SUA, echivalentul a 4,8% din PIB-ul global. În diferite țări, povara economică a poluării, asociată cu mortalitatea și morbiditatea infantilă este, de asemenea, semnificativă, acesta variind între 5 și 14 din PIB-ul țărilor.
