În lupta cu noul coronavirus s-au implicat și cercetătorii. O echipă de filosofi, de pildă, cercetează gândirea filosofică în societatea post-pandemie. Iar la Bălți, o altă echipă încearcă să diminueze situația pandemică, prin crearea unor noi soiuri de grâu și de orz. Oamenii trebuie să mănânce bine, ca să fie rezistenți la orice infecție, inclusiv la Covid-19, a explicat șeful grupului, într-un reportaj realizat de proiectul „Cu sens”. Aceste cercetări, scriu jurnaliștii, fac parte din cele 22 de proiecte ale oamenilor de știință de la noi, care au primit 15 milioane de lei de la Uniunea Europeană, în legătură cu noul coronavirus.
ANA PASCARU, ȘEFA SECȚIEI DE FILOSOFIE, INSTITUTUL DE ISTORIE: „Noi nu cerem, nu cerșim. Noi am venit să ne apărăm drepturile.”
Ana Pascaru conduce una dintre puținele echipe de cercetători în domeniul filosofiei din țară. În luna martie, a ieșit la protest, de rând cu alți colegi, după ce a aflat că nu va primi niciun ban de la stat pentru activitatea științifică în următorii patru ani. Echipa ei, formată din șapte cercetători, nu a avut salarii mai bine de jumătate de an, dar la mijlocul lunii iunie a venit colacul de salvare. Filosofii au obținut 700 mii de lei, bani europeni, în cadrul unui concurs de proiecte de cercetare și inovare pentru combaterea Covid-19. Astfel, timp de un an, Ana Pascaru și echipa ei de cercetare vor studia „Sustenabilitatea gândirii filosofice în societatea post-pandemie”.
ANA PASCARU, ȘEFA SECȚIEI DE FILOSOFIE, INSTITUTUL DE ISTORIE: „– Mă întrebam, la modul practic, cum veți contribui la diminuarea impactului pandemiei prin această cercetare? Prin faptul că sensibilizăm oamenii să conștientizeze, să-și schimbe comportamentul care a fost până la pandemie.”
Cercetătoarea este convinsă că filosofia poate oferi soluții pentru diminuarea impactului Covid-19 asupra societății, inclusiv în cazul personalului medical.
ANA PASCARU, ȘEFA SECȚIEI DE FILOSOFIE, INSTITUTUL DE ISTORIE: „În toată lumea, din ceea ce am citit, atunci când medicii intră în tură, sunt anumite etape prin care trec. Medicii noștri sunt infectați atât de mult, pentru că am ajuns la concluzia că aceste etape nu sunt respectate. Eu doar vin să sensibilizez opinia publică asupra unor lucruri, pe care medicii…nu știu de ce medicii nu le scot în evidență.”
La Bălți, o altă echipă de cercetători, care studiază noi soiuri de cereale, a reușit să convingă și ea comisia de evaluare a proiectelor științifice anti-COVID, că poate contribui la diminuarea efectelor pandemiei.
ALEXEI POSTOLATI, CERCETĂTOR, INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CULTURILE DE CÂMP: „Are două săptămâni și jumătate și avem deja două frunzulițe. Încă o frunzuliță și va fi deja. Iată ce trebuie să obținem toamna.”
Alexei Postolati este șeful echipei. Și-a petrecut 51 de ani pe câmpurile Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” de la Bălți. Însă, din 2020, echipa sa nu a mai primit bani de la stat pentru cercetările pe care le face. Totuși, a putut continua plantările în acest an, pentru că a obținut 700 mii de lei pentru cercetarea, care sună așa: Diminuarea situației pandemice prin dezvoltarea culturilor de grâu și orz adaptate la schimbările climatice.
ALEXEI POSTOLATI, CERCETĂTOR, INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CULTURILE DE CÂMP: „Oamenii trebuie să mănânce mai bine, ca să fie mai rezistenți față de orice infecție, inclusiv Covid. Iar aceste soiuri vor contribui la asta.”
În total, au reușit să obțină finanțare de la Uniunea Europeană 22 de proiecte de cercetare din Republica Moldova, în legătură cu noul coronavirus.
FELICIA CREȚU, JURNALISTĂ „CU SENS”: „Banii care au fost împărțiți între cele 22 de proiecte de cercetare și inovare anti-Covid-19, desemnate câștigătoare, au fost repartizați în cadrul unui programul al Uniunii Europene, denumit generic – Orizont. Pentru Republica Moldova au fost alocate în total 14,7 milioane de lei. De altfel, aceste milioane sunt singurii bani investiți în țara noastră pentru ca oamenii de știință din Moldova să ofere soluții pentru a depăși situația de criză generată de noul tip de virus. Pentru banii europenilor s-au bătut 13 institute de cercetare și 10 universități, dar și Agenția Națională de Sănătate Publică, care au propus în total 41 de proiecte.”
Jurnaliștii de la proiectul „Cu sens” i-au arătat această listă la doctorul habilitat în științe, Gheorghe Cuciureanu, care face mai bine de 20 de ani cercetare.
GHEORGHE CUCIUREANU, DOCTOR HABILITAT ÎN ȘTIINȚE ECONOMICE: „Acum, uitându-mă la lista celor care au înaintat soluții și celor care au fost finanțate, prima impresie este că s-au putut înainta orice tipuri de propuneri de finanțare, dacă se făcea legătura cu pandemia legată de Covid-19.”
Întâmplător sau nu, dar majoritatea proiectelor care au primit finanțare de la Uniunea Europeană, nu au primit, în schimb, vreun leu în cadrul așa-numitului Program de Stat, care are loc o dată la patru ani și asigură, în mare parte, salariile oamenilor de știință din Republica Moldova.
GHEORGHE CUCIUREANU, DOCTOR HABILITAT ÎN ȘTIINȚE ECONOMICE: „Analizând lista celor aprobate, se pare că, într-un fel, s-a încercat compensarea instituțiilor, persoanelor care în cadrul Programului de Stat 2020-2023 au fost într-un fel dezavantajate. Dacă este așa – apare o altă problemă. Înseamnă că nu a fost concurs. Experții nu au fost independenți.”
De cealaltă parte, directoarea Agenției pentru Cercetare și Dezvoltare – instituție care s-a ocupat nemijlocit de organizarea concursului de proiecte științifice anti-Covid-19, a negat că au fost favorizate instituțiile de cercetare, rămase fără bani, după repartizarea banilor din programul de stat. Această situație este o consecință a reformei științei, inițiată în 2017. Reforma presupune că, începând cu anul 2020, salariile angajaților instituțiilor de cercetare se vor achita doar în baza unui concurs de proiecte științifice. Iar acest concurs are loc doar o dată la patru ani. Respectiv, dacă un anumit grup de cercetători nu a reușit să convingă că lucrarea lor este una valoroasă din punct de vedere științific și economic, vor rămâne pe cont propriu.
