Adrian Belâi: „Principala sursă de transmitere a COVID-19 o reprezintă tinerii infectați cu forme asimptomatice de boală”

Șeful Departamentului de anestezie și terapie intensivă, Adrian Belâi, este zilnic alături de pacienții bolnavi de COVID-19, care ajung la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău. Potrivit medicului, dacă la începutul pandemiei marea provocare în lupta cu virusului SARS-CoV-2 era organizarea corectă a proceselor, formarea echipelor medicale, depășirea anxietății și fricii, acum, cea mai mare dificultate este obținerea rezistenței față de volumul mare de muncă. „La moment, totul este sub control, facem față numărului mare de pacienți, dar activăm într-un regim de supra-solicitare fizică și emoțională, care durează deja de mult timp. Problema este că nu știm când se va finaliza cu certitudine acest regim de muncă”, menționează profesorul.

Medicul spune că într-un timp scurt, el și colegii săi, s-au familiarizat cu formele complicate de boală și leziunile pulmonare, dar și ale altor organe, deosebit de agresive, pe care, până acum, le întâlneau foarte rar. „Prima impresie despre acest virus care s-a dovedit, ulterior, a fi una eronată, a fost faptul că va fi un val epidemic, care va trece în trei-patru luni. Acum este clar că epidemia va persista un timp indefinit de lung. Al doilea lucru a fost constatarea faptului că după însănătoșire în societate nu există acea imunitate colectivă. Studiile pe contingente foarte mari de pacienți, în special, cele efectuate de specialiștii spanioli, care au testat aproape toți pacienții tratați de COVID-19, au demonstrat că, de fapt, nu există o imunitate colectivă, ceea ce înseamnă că această epidemie se va repeta, dacă nu se vor respecta și menține măsurile de precauție un timp îndelungat. A treia constatare, pur medicală, s-a dovedit a fi faptul că majoritatea absolută a antiviralelor și a altor preparate care ar trebui să inhibe virusul, nu au practic niciun efect. Tratamentul care poate face o anumită diferență este cel anticoagulant, oxigenoterapia, corticoterapia de scurtă durată și asistența ventilatorie non-invazivă, care de fapt și reprezintă fundamentul tratamentului actual al maladiei”, punctează profesorul.

Până acum, în Institutul de Medicină Urgentă din capitală au fost internați peste 1.000 de pacienți cu forme grave de COVID-19. 70 la sută dintre ei s-au reîntors acasă, în familii, și se bucură în continuare de viață. „Printre persoanele tratate, avem și așa-numitele istorii de succes. Este vorba despre cei care s-au vindecat după o lună și jumătate sau două luni de ventilare artificială și multe alte intervenții terapeutice. Fiecare persoană venită aici luptă pentru viață cu ajutorul nostru și pe majoritatea reușim să-i salvăm. Partea regretabilă este că noi nu putem controla situația la formele foarte grave, celelalte 30 la sută fiind persoanele decedate, printre care, din păcate, se află și rudele, prietenii și oamenii apropiați nouă. Chiar și în aceste circumstanțe, nu putem face nimic. Este un virus nemilos”, menționează Adrian Belâi.

Potrivit medicului, noul coronavirus e periculos, în primul rând, pentru leziunile pe care le poate provoca la nivelul plămânilor. Acesta atacă alveolele și capilarele pulmonare, care asigură schimbul de gaze (oxigen și bioxid de carbon) a sângelui care circulă în plămâni. Pentru a lupta împotriva infecției, celulele care asigură imunitatea organismului eliberează citokine pentru a activa sistemul imunitar. Pneumonia virală poate provoca sindromul furtunii de citokine, situație în care corpul eliberează prea multe substanțe biologic active. „Pe măsură ce virusul atacă plămânii, furtuna de citokine inundă plămânii cu celule albe ce distrug atât celulele infectate, cât și pe cele sănătoase. Acest lucru duce la umplerea alveolelor pulmonare cu lichid, mucus și resturile celulelor moarte. Pneumonia perturbă schimbul de oxigen și provoacă leziuni masive la nivelul plămânilor, ceea ce duce la scăderea periculoasă a nivelului de oxigenare, ce poate deveni fatală”, a subliniat șeful Departamentului de anestezie și terapie intensivă.

Noul coronavirus atacă și inima, creierul și sistemul digestiv. „Există leziuni directe cauzate de SARS-CoV-2 asupra creierului, care se manifestă, fie prin ictus, fie prin encefalită virală. Când virusul ajunge la inimă, atacă celulele musculare cardiace și vasele de sânge. Studiile clinice sugerează că atacul viral cauzează cheaguri de sânge care obstrucționează arterele mici și capilarele și provoacă atacuri de cord. Cheagurile de sânge, în majoritate microscopice, care au avansat până la nivelul creierului, ar putea fi cauza accidentelor vasculare cerebrale. Virusul mai poate afecta ficatul, rinichii, mușchii, atât în mod direct, cât și indirect, din cauza cantității reduse de oxigen care nimerește în sânge”, adaugă profesorul.

Șeful Departamentului de ATI din cadrul Institutului de Medicină Urgentă susține că este datoria fiecăruia să contribuie la prevenirea răspândirii virusului. Doctorul îi atenționează, în special pe tineri, să fie mai responsabili. „Ești tânăr, te simți practic sănătos, ai simptome minore care pot fi de obicei ignorate, însă răspândești virusul și dacă acesta nu este neutralizat prin spălarea sau dezinfectarea mâinilor sau purtarea corectă a măștii de protecție, poate fi transmis mai departe și poate fi preluat de alte persoane care sunt mai sensibile la virus și, posibil, nici ele nu se protejează”, spune Adrian Belâi. „Potrivit studiilor, principala sursă de transmitere a virusului COVID-19 o reprezintă tinerii infectați cu forme asimptomatice de boala, care nu se protejează și pseudo-purtătorii de mască”.

Medicul spune că lucrătorii medicali își doresc și ei să fie alături de cei dragi și să rămână sănătoși. „În spatele nostru sunt părinții, copiii, prietenii, care fac și ei parte din această societate. Promovând măsurile de siguranță, îi protejăm și pe ei indirect de acest risc. Și dacă cădem noi, figurat vorbind, îi punem pe ei în pericol. Aceasta este o motivație foarte puternică de a continua lupta cu COVID-19”, punctează Adrian Belâi.