Scuzele premierului Chicu si declarația comună de marți a deputaților socialiști și ai Partidului Democrat, adică majoritatea din Parlamentul de la Chișinău - sunt încercări de a „drege” ce se mai poate drege din această situație. Să nu uităm - Republica Moldova va primi din partea UE un ajutor 100 de milioane de euro.
Aceste fonduri vor fi distribuite în mai multe direcții, atât către bugetul de stat, cât și țintit către proiecte la nivel local și pentru atenuarea efectelor crizei cauzate de pandemia de coronavirus. Banii vin ca urmare a unei noi inițiative pentru reducerea impactului economic al crizei de coronavirus în țări candidate la aderare și țări cuprinse în programe de vecinătate pentru estul Europei, nordul Africii și Orientul Apropiat. Asistența macrofinanciară pentru cele 10 țări totalizează 3 miliarde de euro și vine pe deasupra celei anunțate la 8 aprilie în inițiativa „Team Europe”, care însuma 15,6 miliarde de euro. R. Moldova beneficiază de asistență din ambele pachete în calitate de membră a programului Parteneriatul Estic, în care este cuprinsă împreună cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia și Ucraina. Dar există premise ca autoritățile moldovene să își îndeplinească angajamentele cuprinse în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana și, mai ales, să respecte independenta justiției?
Aici se pune punctul final pe renumita reformă a justiției
O evoluție care s-a întâmplat marți în Consiliul magistraților, un fel de parlament al sistemului judiciar cu rol decisiv asupra carierei magistraților, a făcut-o pe fosta prim-ministră Maia Sandu să exclame: „Aici se pune punctul final pe renumita reformă a justiției a guvernării actuale.” Ce s-a întâmplat de fapt? Un magistrat, pe nume Anatol Pohopol, a ajuns în Consiliul Superior al Magistraturii, fiind imediat ales să-l conducă ad-interim, iar despre importanța pentru socialiști și pentru Igor Dodon a mișcării vorbește măcar și simplul fapt că majoritatea parlamentară s-a văzut nevoită chiar să amendeze legislația, în ultima ședința de plen dinaintea carantinei, ca să facă posibilă această numire.
Despre magistratul ajuns proaspăt în CSM nu se cunosc prea multe, deși opoziția spune că ar avea probleme de integritate și că ar fi loial președintelui Dodon, dar nici nu acesta este elementul esențial. Vorba e că prin accederea acestuia în consiliul magistraților, devenită posibilă grație unei intervenții legislative promovate în ajun de socialiști, se deblochează, după o pauză de jumătate de an, toate procedurile ce țin de cariera judecătorilor, iar această deblocare se face, spune opoziția, nu în favoarea independenței justiției, ci a puterii politice, adică a președintelui Igor Dodon, care obține așa-zisul “vot de aur” în consiliu.
Iată explicația Olesei Stamate, fosta ministră a justiției în guvernul Sandu, care a criticat și ea astăzi numirea lui Pohopol ca fiind o „preluare de control” definitivă asupra CSM de către socialiști:b „Deoarece, prin CSM, ai control asupra întregului proces de numire în funcție, evaluare, sancționare, acord la urmărirea penală și eliberarea din funcție – tot lanțul. Acum putem avea orice judecător, gen Sternioală și alții, care trec evaluări cu brio, care sunt promovați în funcții și așa mai departe... ”
Igor Dodon a vrut să preia de la bun început controlul asupra CSM
La fel crede un deputat din formațiunea fostei prim-ministre, Sergiu Litvinenco, care îl acuza astăzi într-un comentariu de pe rețele pe Igor Dodon că, asemeni lui Plahotniuc, preia sub control instituție după instituție, azi ajungând și la CSM „Igor Dodon a vrut să preia de la bun început controlul asupra CSM, nu a reușit și acum l-a promovat pe omul care are mari probleme de integritate și presupun că a acceptat acest rol. Încălcări sunt atât de multe și eu observ că nu se procedează la remedierea breșelor, ci se merge cu tancul pentru satisfacerea unui interes, iar interesul este clar - preluarea controlului asupra CSM și am impresia că astăzi acest lucru i-a reușit dlui Dodon. ”
Vasile Bolea, un influent socialist care, în calitate de șef al comisiei juridice din parlament, a promovat și amendamentul vizându-l pe magistratul ajuns azi în CSM, a numit, într-o reacție la Europa Liberă „exagerări” pretențiile politicienilor din PAS: „Sunt reacții bolnăvicioase ale opoziției. CSM a acceptat cu 11 din 13 membri să fie detașat dl Pohopol în CSM - este o majoritate destul de consistentă. În rest, toate deciziile se iau acolo prin dezbateri, prin consens. De ceea tot ce au declarat reprezentanții opoziției sunt reacții bolnăvicioase după mine. Ș-apoi, venirea lui e temporară – până la adunarea generală a magistraților care va alege un magistrat în CSM. Dar nu putem să lăsăm ca numărul judecătorilor în CSM să fie mai mic decât cel al profesorilor de drept. Bunele practici spun că în consiliile judiciare numărul judecătorilor trebuie să fie mai mare sau măcar egal cu cel al nejudecătorilor.”
Să amintim că ceea ce se întâmplă acum e o fază finală dintr-o lungă suită de evenimente începute încă pe vremea guvernului Sandu, care se declarase hotărât să curățe, cu sprijinul CSM, sistemul de justiție de corupție, dar s-a ciocnit de rezistența unei părți de judecători, care a încercat să demită consiliul, dar s-a oprit după ce Comisia de la Veneția a dezaprobat acele încercări.
Problemele din justiția moldoveană erau și sunt atât de vizibile încât UE și-a condiționat asistența inclusiv prin restabilirea funcționalității CSM. Iată și acum, când pe fundal de pandemie guvernul Chicu încearcă să obțină o a doua tranșă dintr-o asistență europeană de 100 de milioane de euro, promisă mai demult, dar blocată din cauza lipsei de progrese pe justiție, una din condiții este reforma CSM.
Am întrebat-o pe Olesea Stamate, fosta ministră a justiției, ce anume se așteaptă UE să se întâmple în acest consiliu, ca să deblocheze finanțarea: „UE avea în vedere că CSM să poată dispune desinestătător de mecanisme de evaluare și promovare a judecătorilor, să aibă pârghii, independență în ce ține de decizii ce influențează cariera magistraților. Din punctul meu de vedere, autoritățile nu au cum să treacă testul la această condiționalitate, pentru că ceea ce au făcut este de fapt capturarea justiției pe partea de judiciar.”
