Joi 30 aprilie 2020, poate nu întîmplător chiar de ziua mondială a jazz-ului, a încetat din viață la Paris Tony Allen, cel despre care Brian Eno a spus că e „unul din cei mai mari muzicieni ai secolului 20 - și de fapt ai secolului 21”, și pe care Flea, basistul de la Red Hot Chilly Peppers, l-a numit „unul din cei mai mari bateriști care au călcat vreodată pe acest pământ”.
Tony Allen s-a născut în 1940 la Lagos, Nigeria. A învățat să bată la tobe când avea 18 ani, ascultîndu-i atent pe doi mari bateriști de jazz americani, Art Blakey și Max Roach.
A inventat apoi, împreună cu saxofonistul nigerian Fela Kuti, cu care s-a întîlnit în 1964, ceea ce se numește afrobeat, un gen muzical ce combină muzicile tradiționale fuji și yoruba, din vestul Africii, cu funk-ul și jazz-ul american.
A lansat peste 30 de albume împreună cu Fela Kuti și trupa lui Africa '70. În 1979 se desparte de acest grup și se relatează că Fela Kuti a avut nevoie de patru bateriști ca să umple locul lăsat gol de Allen, despre care s-a spus că era capabil să bată patru ritmuri diferite cu fiecare din membrele sale.
A urmat o lungă carieră solo în care Tony Allen a cântat cu o mulțime de artiști (între care Damon Albarn, de la Blur și Gorrilaz, Flea de la Red Hot Chilly Peppers, Hugh Masekela, Jeff Mills și Moritz von Oswald), influențînd aproape fiecare gen de muzică modernă de pe fiecare continent, de la jazz, funk, reggae, pop, indie pînă la muzica electronică, în special acea formă oarecum de cameră a techno-ului numită minimal techno (dați click pe linkul cu Moritz von Oswald ca să auziți cum sună asta).
Noi ascultăm acum „Coconut Jam” de pe albumul „Rejoice” lansat de Tony Allen împreună cu trompetistul Hugh Masekela îm 20 martie 2020, cu precizarea că în varianta pentru internet a acestui articol ea va fi urmată de piesele „Agbada Bougou” și „Never” de pe același album.
Tot acolo veți găsi o secvență video din concertul pe care Tony Allen și trupa Amp Fiddler l-au dat în 26 septembrie 2012 la Düsseldorf.
Căutați așadar Dicționarul de sunete rare la EuropaLiberă.org.
