Jumătate dintre respondenți sunt siguri că nu îşi vor pierde locul de muncă. La fel, jumătate dintre cei chestionaţi nu cred că veniturilor lor ar putea să scadă în următoarea perioadă. Europa Liberă l-a rugat pe Vasile Cantarji de la CBS-Axa să comenteze datele acestui sondaj.
Vasile Cantarji: „Pe parcursul ultimelor 7 zile, nu au ieșit deloc din gospodărie 14-15 la sută din cetățeni, alții 14 la sută o dată pe săptămână au ieșit, iar 2 la sută au ieșit o dată în 5 zile. Deci, practic, o treime din cetățeni au ieșit o singură dată pe parcursul unei săptămâni sau dacă întrebăm despre ziua precedentă, niciodată pe parcursul zilei precedente 45 la sută nu au ieșit, alții - o singură dată; 42 la sută - mai des decât o singură dată, de două sau mai multe ori - 13 la sută...”
Europa Liberă: Cine sunt oamenii din spatele cifrelor?
Vasile Cantarji: „Studiile respective le realizăm la telefon cu cetățenii din call center CBS-AXA, unde mai luăm și suplimentar măsuri de protecție pentru intervievatorii noștri. Vreau să precizez că intervievatorii îi aducem la serviciu și îi ducem seara către domiciliu cu automobilele noastre personale pentru a nu-i expune riscului în transportul public. Plus la toate, nu lucrăm la capacitatea maximă, ci peste unu, pentru a păstra distanța între intervievatori și, evident, respectăm celelalte măsuri de precauție.”
Europa Liberă: Și care e prima întrebare pe care i-o adresați respondentului?
Rezultatele sunt destul de îngrijorătoare
Vasile Cantarji: „Chestionarul îl modificăm tematic de la un val la altul, dar prima întrebare este: „În ce măsură credeți că Dvs. personal vă puteți infecta de acest coronavirus?” și rezultatele sunt destul de îngrijorătoare. De la val la val între 60-70 la sută dintre cetățeni susțin că este puțin probabil sau deloc probabil că se pot infecta. În pofida faptului că 90 la sută din aceiași respondenți susțin că: „da, acest virus este periculos și foarte periculos”.”
Europa Liberă: Am auzit mai multe opinii din societate, care duceau la gândul că poate ar fi mai bine mai întâi să întrebați: de ce are nevoie persoana respectivă, în ce dificultate se află?
Vasile Cantarji: „Nu, e un fel de chestie legată de structura chestionarului. Noi încercăm să ne ținem în parametrii unor chestionare de tip CAC, deci, cunoștințe, atitudine și comportament. Mai întâi întrebăm despre cunoștințe și atitudine, iar ulterior, despre comportament. În mod particular, mai întrebăm dacă dispun de elementele de bază necesare la domiciliu: mască, mănuși și dezinfectant, unde constatam că în general au asemenea obiecte peste 80 la sută din gospodării, dar nu toți au în cantități suficiente, ceea ce ne-a făcut să tragem concluzia că undeva fiecare a doua gospodărie nu este dotată în mod suficient cu acest minimum de lucruri necesare pentru a se proteja.”
Europa Liberă: Până la urmă, puteți trage concluzia, să ne spuneți clar dacă este sau nu o criză: criză economică, criză socială?
Vasile Cantarji: „Este și va fi. Și pentru acest lucru nu cred că e nevoie de studii sociologice dedicate, ieșim cu un studiu care vine să vadă care ar fi potențialul impact al acestei pandemii asupra situației economice în gospodării. Dar totuși în cadrul acestor mini-sondaje pe care le realizăm întrebaserăm, cum s-a reflectat pandemia asupra veniturilor personale și ale familiilor respondenților. Din memorie citez, fiecare al doilea respondent a anunțat că deja veniturile gospodăriei sale au fost influențate de această pandemie, alții 28 la sută se așteaptă că veniturile le vor fi afectate.”
Europa Liberă: Deci, lumea este conștientă că ar putea să urmeze o criză economică majoră, după ce starea de urgență va fi ridicată?
Vasile Cantarji: „Lumea deja resimte acest lucru și ar fi straniu dacă nu l-ar presimți, ținând cont că o bună parte din populație a renunțat la activitatea economică din cauza pandemiei. De exemplu, o altă întrebare: „Cât de posibil este că li se va reduce salariul la locul de muncă?” și 43, aproape 44 la sută susțin că da, este foarte probabil sau destul de probabil că li se va reduce salariul și alții 20 la sută se așteaptă că s-ar putea să-și piardă chiar și locul de muncă.”
Europa Liberă: Și cum se vor descurca acești oameni?
Vasile Cantarji: „În primul rând, nu este cunoscut până când vom sta în acest blocaj și, în al doilea rând, nu cunosc încă cu ce remedii și soluții finale vor veni autoritățile și, evident, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. De regulă nu obișnuiesc să fac preziceri, dar în cazul nostru este foarte simplu și clar că acest coronavirus va genera la nivel global pierderi uriașe, o simțitoare criză economică și vom fi afectați nu doar noi, dar, practic, întreaga lume. Aceste distanțări sociale și carantine sunt o soluție costisitoare, dar într-un final este totuși soluția cea mai ieftină, deoarece dacă nu aplicăm aceste metode de distanțare socială, atunci blocajul acesta va fi unul mai moderat, dar mult mai îndelungat și pierderile economice, pierderile brute vor fi mai mari decât dacă nu am fi aplicat distanțarea socială. Cert este că lumea nu va mai arăta așa cum arăta înainte de această pandemie.”
Europa Liberă: Toată lumea trage concluzia asta. Deschideți parantezele și spuneți: ce înseamnă că lumea nu va mai arăta așa cum a arătat până la declanșarea acestei pandemii?
Vasile Cantarji: „În primul rând, se vor urgenta anumite procese pe fundalul crizei economice, fără îndoială că multe companii vor dispărea pur și simplu, fiindcă nu vor rezista așa o perioadă lungă de inactivitate...”
Europa Liberă: Deci vor falimenta mai multe afaceri?
Stilul de viață se va modifica
Vasile Cantarji: „Exact! Automat vom vorbi despre sporirea nivelului ratei șomajului, evident că se vor reduce simțitor veniturile reale ale gospodăriilor cu toate efectele asupra nivelului de sărăcie, apoi ni se va schimba și stilul de viață și se vor urgenta anumite procese, cum ar fi schimbarea profilului de activitate pe piața muncii. Pe parcursul acestei pandemii, economia va învăța la maximum să se digitalizeze, să-și digitalizeze activitatea și producerea, să activeze la distanță, se vor crea premise pentru micșorarea tipului acesta de muncitor din oficiu, se va trece mai mult pe online. Stilul de viață se va modifica, acum toți fără ca să vrea învață și ajung la concluzia că se poate de trăit cu mult mai puțini bani, stând acasă, renunțând la anumite activități, de altfel pentru care se cheltuiau bani și cel puțin o primă perioadă după pandemie nivelul de consum nu-și va reveni atât de repede, ceea ce nu este tocmai bine pentru economie, dar oricum este un efect.”
Europa Liberă: Dar mult timp s-a vorbit că există și foarte mulți oameni care irosesc banii, cumpărând prea multe alimente, ca după asta să le arunce la gunoi?
Vasile Cantarji: „Acesta e un efect al panicii și este caracteristic oricărei crize. Vă amintiți că același comportament se manifesta și pe fundalul ieftinirii leului acum vreo 5 ani, când la aceleași magazine METRO erau niște cozi imense. Deci e tocmai ceea ce guvernanții de fiecare dată încearcă să evite, să diminueze panica în societate, fiindcă acest comportament este efectul direct al panicii și nu este deloc benefic nici pentru cel care și-a creat provizii în exces, nici pentru ceilalți. Eu, de exemplu, m-am confruntat cu o gravă problemă. O persoană apropiată are nevoie de niște pastile specifice, care au apărut zvonuri că ar fi eficiente contra coronavirusului și peste noapte au dispărut din rețelele de farmacii și a fost foarte greu să găsesc acest medicament pentru o persoană care cu adevărat avea nevoie de el.”
Europa Liberă: Inițial se făcuseră cozi la magazinele alimentare, tejghelele erau goale ca după asta să se vadă că situația e cu totul alta. Până la urmă, cei săraci vor ajunge să fie și mai săraci?
Vasile Cantarji: „Toți vor ajunge să fie și mai săraci, dar cu siguranță într-un risc mai mare sunt cei deja săraci, fiindcă ei cad sub pragul minim necesar de venituri.”
Europa Liberă: Dar sistemul sanitar se va schimba după această pandemie?
Vasile Cantarji: „Eu sper că da.”
Europa Liberă: Și cum se va schimba? Ce schimbări vor interveni?
Vasile Cantarji: „Se vor prioritiza, în primul rând, finanțele publice către acest sector, fiindcă acesta în rând cu educația sunt sectoarele care tradițional în timpurile fără criză rămân subfinanțate, deci nu sunt prioritizate. Acum criza arată cât de fragil este, de fapt, sistemul nostru medical și cât de subțire este limita aceasta după care medicii, din păcate, se pomenesc în situația legii marțiale, când trebuie să selecteze cine va supraviețui și cine nu, din cauză că sistemul nu mai are capacitate.”
Europa Liberă: Cum vor depăși moldovenii situația, știind că la sărbătorile de Paști trebuie să rămână acasă?
Vasile Cantarji: „Aici este marele semn al exclamării. Să știți că e un risc major. Pentru noi este cumva de neconceput, mai ales ținând cont că Republica Moldova este o țară urbană în prima generație și o bună parte din populația orașelor, mai ales a orașelor mari au părinți sau bunei, sau rude apropiate în localitățile rurale și obișnuiesc de sărbători să meargă în localitățile rurale, ceea ce prezintă două pericole majore, două pericole care, dacă se realizează, cel mai probabil vor anula toate beneficiile obținute urmare a eforturilor depuse de către noi toți până acum. În primul rând, un număr mare de populație se va deplasa din orașe spre sate și, respectiv, vor duce către sate acest virus, în al doilea rând, cei care vor duce acest virus vor merge la părinți și bunici. Deci vor duce acest virus către populația cea mai vulnerabilă față de coronavirus, populația cu cele mai sporite rate ale mortalității care au fost deja înregistrate până acum aproape în toate țările care s-au confruntat cu această pandemie. Pot să vă dau un exemplu: am un prieten recent revenit de peste hotare care n-a venit acasă, dar a plecat la casa părintească, unde nimeni nu locuia, la țară, pentru perioada aceasta de carantina care-i prescrisă pentru toți cei reveniți. Și îmi povestea cât de emoționant și neplăcut pentru el a fost când l-au vizitat soția cu copilul, dar au discutat la o distanță de 10 metri, fără ca să se apropie unul de altul. M-am gândit că este o situație tragică, dar nu este mortală și probabil la fel putem vorbi și despre o eventuală decizie a autorităților să ne impună să nu ne deplasăm de sărbători la țară, să blocheze ieșirile din oraș și să le deblocheze după Paști, fiindcă e greu de spus câți, dar cu siguranță se vor găsi cetățeni care fie nu simt riscul, fie nu înțeleg riscul acestei situații și se vor deplasa.”
Europa Liberă: Creștinii s-au împăcat cu gândul că nu trebuie să meargă la biserică?Sondajele arată că peste 90 la sută din respondenți spun că sunt creștini ortodocși.
Vasile Cantarji: „La noi e o chestiune de sacralitate aici, dar lipsită de practică, chiar de ne declarăm peste 90 la sută creștini ortodocși, nu neapărat și practicăm religia. Eu țin minte un studiu realizat de noi ceva ani în urmă pentru Fundația Soros arăta că dacă aplicăm o oarecare definiție a cine este credincios în practică, apoi gradul nostru de creștinism se reduce la un 12 la sută. Da, cu riscul de a fi blamat, voi spune că se pare că creștinii de data aceasta mai repede s-au disciplinat decât biserica, din păcate. Biserica ar fi fost tocmai un actor important în a aduce la cunoștința cetățenilor despre riscurile acestei pandemii, despre importanța menținerii distanței sociale, despre importanța prevenirii pierderilor de vieți. Or, în cazul nostru s-a discutat prea mult. Da, este de înțeles că biserica e tot un angajator, că la fel va suferi economic ca și toată economia, dar s-a discutat prea mult și poate unele lucruri nici până astăzi nu au fost înțelese și acum se discută în condițiile în care în țările vecine practic toate bisericile au ieșit în public și au spus că stați acasă și vom sfinți pasca în orice altă modalitate. La noi încă se discută cum să facă să împace și capra, și varza, dar nu este deloc cazul.”
Europa Liberă: Credeți că biserica pune în prim-plan pierderile financiare pe care le poate suporta?
Vasile Cantarji: „Nu, nicidecum!”
Europa Liberă: Dar ce e la mijloc că atât de greu clericii înțeleg că trebuie să le vorbească enoriașilor despre această protejare atât de necesară - mentalitatea sau ce e?
Situația actuală ne impune să renunțăm inclusiv la mersul la Slujba de Înviere și la biserică
Vasile Cantarji: „Una e mentalitatea, alta e tradiția, că nu trebuie să vorbim de rău doar clericii, fiindcă noi înșine, cât de dificil este pentru unii dintre noi să renunțăm la o tradiție - să plecăm la părinți de Paști. Și probabil e vorba și de o anumită rigiditate tradițională în acest caz, fiindcă practic mulți spun, inclusiv clerici, că nu a mai fost în istorie așa situație, poate nici măcar pe timp de războaie, când s-a renunțat la anumite tradiții milenare. Dar, din păcate, situația actuală ne impune să renunțăm inclusiv la mersul la Slujba de Înviere și la biserică, în general, în perioada pandemiei, fiindcă epidemiologii spun că rata de infectare e practic sută la sută în condițiile în care un număr de persoane se adună într-un spațiu închis și petrec acolo ore în șir. Plus la aceasta, noi cunoaștem și profilul persoanelor care mai frecvent vizitează biserica, or, din nefericire, iarăși e coincidență: sunt tocmai persoanele de vârsta a treia, care sunt cele expuse mortalității în cazul infectării.”
