Uniunea Europeană are tot interesul să aibă parteneriate strategice cu vecinii săi estici, cum este Republica Moldova, şi să fie deschisă faţă de aderarea acestora la blocul comunitar şi continuarea cooperării cu ei, a declarat joi premierul ungar Viktor Orban, după convorbirile purtate la Chişinău cu omologul său moldovean Ion Chicu, joi, 12 martie. Fostul ministru de externe Nicu Popescu vorbește despre politica echilibrată pe care vor sa o promoveze autoritățile statului şi face bilanțul vizitei premierului Ungariei.
Nicu Popescu: „Este foarte bine că Republica Moldova își dezvoltă relațiile și parteneriatele strategice cu state membre ale Uniunii Europene și, în acest sens, da, este un lucru foarte pozitiv pentru Republica Moldova că aceste relații se dezvoltă, inclusiv cu Ungaria. În același timp, din păcate, amploarea acestor relații recent activizate cu Ungaria pentru mine denotă faptul că noi nu avem o politică la fel de activă cu alte țări. Or, dacă ne uităm, în ultima lună a avut loc vizita ministrului de externe al Ungariei la Chișinău, vizita ministrului de externe al nostru la Budapesta, vizita dlui Orban. Deci, într-o lună politica externă a Republicii Moldova se învârtește în jurul unui singur dosar. Și, evident, inclusiv această vizită denotă cât de insuficient de echilibrată este politica noastră externă în condițiile în care ne-am aruncat pe acest ultim pai de contacte internaționale, care pare să salveze un pic imaginea politicii noastre externe.”
Europa Liberă: Cum credeți, autoritățile Republicii Moldova și-ar dori ca rolul pe care l-a jucat până nu demult România, când e vorba despre luarea aquis-ului comunitar din țara vecină, de statutul de avocat, pe care l-a avut România pe calea integrării europene a Republicii Moldova, și-ar dori guvernarea de astăzi ca acest rol să-i revină Ungariei?
Nicu Popescu: „Este foarte important să dezvoltăm relații cu orice stat membru al Uniunii Europene, dar absolut niciun stat membru al Uniunii Europene nu poate fi comparat cu importanța strategică pe care o are România pentru Republica Moldova – nici Ungaria, nici Portugalia, nici Malta, nici Cipru.
Această vizită denotă cât de insuficient de echilibrată este politica noastră externă...
Da, ne sunt state prietene și e important să dezvoltăm relațiile cu aceste țări, dar lucrurile nu pot fi comparate cu interesul pe care îl are România, sprijinul pe care ni-l acordă România și importanța pe care o are România pentru Republica Moldova. Și vă dau aici o cifră: în contextul vizitei dlui prim-ministru Orban, eu am hotărât să mă uit un pic pe statistica comercială a Ungariei cu Republica Moldova și 0,4 la sută din exporturile Republicii Moldova se îndreaptă spre Ungaria. Atunci când vine vorba de exporturile spre România, ne referim la aproape 30 la sută. Deci, ca importanță pentru exportatorii noștri, România este de 60 de ori mai importantă decât o țară ca Ungaria. Și spun acest lucru nu pentru a minimaliza importanța relațiilor cu Ungaria, dar aici nici măcar nu putem să avem o discuție teoretică referitor la faptul că Ungaria ar putea deveni un partener comparabil cu România pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Apropo, tot Budapesta promisese că va delega doi experți la Chișinău care să ajute Republica Moldova să aibă o relație bună cu Uniunea Europeană, să împrumute practica Ungariei, care poate fi aplicată și în Republica Moldova. Ce încărcătură simbolică are trimiterea acestor doi emisari unguri la Chișinău?
Nicu Popescu: „Poate mi-a scăpat, dar eu încă nu știu foarte multe detalii despre aceste numiri. Da, ele au fost anunțate, dar în ce domenii exact, în ce instituții ale Republicii Moldova vor lucra acești experți, mie nu-mi este foarte clar. De aceea cred că este cazul să așteptăm ca să avem mai multe detalii, dar evident parcursul european al Republicii Moldova nu poate fi salvat de doi experți sau de 20 de experți. Dacă mai vorbim un pic de Ungaria, este cazul totuși să recunoaștem și faptul că Ungaria are o relație destul de complicată cu toate statele membre ale Uniunii Europene. Și, evident, aceste îmbrățișări geopolitice recente dintre Chișinău și Budapesta dintr-o parte seamănă cu un fenomen în care izolații Uniunii Europene încearcă să deizoleze izolații Europei. În acest sens, da, există un tangou bilateral, dar cât e de mare, poate rezolva într-adevăr problemele de politică externă ale Republicii Moldova, necesitățile în politica externă a Republicii Moldova, necesitățile comerciale, economice, de investiții, de asistență pentru reforma justiției nu aș specula.”
Europa Liberă: Faptul că totuși Viktor Orban are o relație bună cu Vladimir Putin ar putea să fie interpretat ca o conjugare a eforturilor de a susține Republica Moldova?
Nicu Popescu: „Nu pot specula și nu știu în ce măsură și ce calcule exact are Viktor Orban atunci când interacționează cu președintele Rusiei și invers, dar dacă tot ați adus vorba de Rusia, eu aș vrea să subliniez un alt lucru, și anume faptul că, în pofida eforturilor de realiniere a Republicii Moldova la Federația Rusă, în pofida acestor eforturi de a atrage și împinge Republica Moldova mai aproape de Uniunea Euroasiatică, deocamdată eu nu văd care sunt beneficiile acestor relații, presupus bune între Guvernul de la Chișinău și Federația Rusă. Nu se pune problema revenirii la zona de liber schimb, pe care Republica Moldova pe hârtie trebuie s-o aibă cu Federația Rusă, nu am auzit solicitări de la Chișinău ca Federația Rusă să ridice embargourile impuse majorității exporturilor din Republica Moldova. Eu nu văd o dinamică pozitivă în care guvernul actual, în pofida așa-ziselor relații bune cu Federația Rusă este în stare să obțină niște beneficii concrete pentru cetățeni, pentru exportatori, pentru mediul economic din Republica Moldova. Și aici – cu sau fără Orban – de fapt, și relația Republicii Moldova cu Federația Rusă tot pare într-un fel de criză, în care interesele Republicii Moldova nu sunt promovate la Moscova.”
Europa Liberă: O să revenim la relația pe care vrea s-o aibă Republica Moldova cu Uniunea Euroasiatică, dar mai întâi, vă este clar totuși dacă ajunge linia de credit oferită de Federația Rusă Republicii Moldova în valoare de 200 de milioane de dolari din cele 500 de milioane la Chișinău la sfârșitul lunii martie sau la început de aprilie? Vă este clar, vor veni acești bani în buget?
Nicu Popescu: „Nu-mi este clar. Guvernul de la Chișinău nu a comunicat aceste lucruri, dar pentru orice persoană care urmărește știrile, inclusiv din Federația Rusă, vedem că rubla a căzut și rubla a căzut atât din cauza crizei economice globale se dezvoltă în contextul coronavirusului, cât și pentru că au căzut prețurile la petrol, Federația Rusă cheltuiește sute de milioane de euro pe zi pentru a aplana această cădere a rublei rusești. Deci, nu știu exact și nu știm pentru că guvernul nu ne comunică la ce etapă se află discuțiile cu Federația Rusă. Aici, Guvernul de la Chișinău dă dovadă de o lipsă totală de transparență, dar pur contextual vedem că situația economică a Federației Ruse, perspectiva Federației Ruse de a avea surplusuri financiare este mult mai puțin probabilă și credibilă decât chiar acum două săptămâni.”
Europa Liberă: Și Ungaria promite să ofere 100 de milioane de dolari Republicii Moldova. Gestul acesta cum îl vedeți?
Nicu Popescu: „Republica Moldova are împrumuturi. De la începutul independenței sale, Republica Moldova întotdeauna a avut un acces destul de sistematic la împrumuturi și deseori împrumuturile ajută unele țări ca Republica Moldova să-și îmbunătățească performanța economică. Însă și mai importante pentru o țară ca Republica Moldova nu sunt împrumuturile, sunt granturile. Și aici, din păcate, văd că discuția referitor la granturi pentru guvern nu este dusă nici cu Ungaria, nici cu Federația Rusă. În condițiile în care guvernul este incapabil să atragă granturi, acum s-a mers pe niște eforturi exagerate de a împrumuta bani.”
Europa Liberă: Și dacă vorbim despre împrumuturi, să insistăm și asupra celor 50 de milioane de dolari, un proiect pe care s-ar putea să-l finanțeze Banca Euroasiatică de Dezvoltare. Anunțase premierul Chicu că acești bani ar putea să ajungă în Republica Moldova și vor fi puși în aplicare până la 18 luni în domeniul agricol.
Nicu Popescu: „Din nou, problema cu împrumuturile este că acești bani vin în Republica Moldova, dar în condițiile în care nu ai un sistem independent de justiție, nu ai un mediu investițional credibil, există riscul că o bună parte din acești bani sau vor fi furați, sau vor fi investiți de o manieră care nu neapărat va crea noi locuri de muncă, nu neapărat va crea dezvoltare economică, pentru că dezvoltarea unei țări nu poate avea loc doar din împrumuturi, mai trebuie să creezi și niște condiții pentru ca investitorii să vină să investească, să creeze locuri de muncă. Dar nimeni nu vine în unul dintre cele mai corupte state din Europa, care acum, pe lângă toate problemele acumulate cu anii: corupție, stat capturat, disfuncționalitatea justiției, ne-au mai adăugat și acest dezechilibru în politica externă și izolare, și eforturi de raliere a Republicii Moldova la integrarea euroasiatică, care n-are nici în clin, nici în mânecă cu interesul național al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Apropo, Cabinetul de miniștri a numit-o pe Oxana Greceanîi, fiica dnei Greceanîi, care este președinta parlamentului, în calitate de reprezentant la Comisia Economică Euroasiatică. Ce ar însemna acest lucru?
Nicu Popescu: „Este încă o manifestare a dezechilibrului maxim în politica externă a Republicii Moldova prin care se încearcă alinierea Republicii Moldova la procesele de integrare euroasiatică cu comisia aceasta, Comisia Euroasiatică, al cărei sediu este la Moscova. Eu nu știu în ce măsură, dar, de fapt, sunt sigur că noi nu avem nevoie de canale de dialog suplimentare. Republica Moldova are o ambasadă la Moscova, are suficienți angajați și acești angajați ai ambasadei, ambasadorul Republicii Moldova la Moscova are suficiente prerogative să încerce să deblocheze comerțul Republicii Moldova, atât în plan bilateral cu Federația Rusă, cât și prin diplomație economică la Comisia Economică Euroasiatică. Deci, acest gest denotă un mesaj simbolic prin care se încearcă împingerea Republicii Moldova mai aproape de Eurasia. Aceste gesturi simbolice nu aduc beneficii concrete cetățenilor Republicii Moldova, nu aduc beneficii concrete politicii externe și, în același timp, împing înainte această agendă de euroasianizare a Republicii Moldova, promovată de către președintele Dodon.”
Europa Liberă: Dvs. insistați că Moldova nu este Eurasia, că Republica Moldova este în Europa, dar deocamdată nu se reușește dezghețarea relației Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și poate din acest considerent guvernanții și apropie mai mult Republica Moldova de Eurasia?
Nicu Popescu: „Dacă lăsăm un pic aspectele simbolice și aici eu n-am auzit niciun cetățean al Republicii Moldova care să fi spus că Republica Moldova este Eurasia și nu este Europa, și anume din această cauză că niciun cetățean al Republicii Moldova nu crede că Republica Moldova este Eurasia – se încearcă aceste tentative pe furiș de a alinia și integra Republica Moldova în structurile euroasiatice. Dar, dacă ne uităm foarte pragmatic la aspectele ce țin de comerțul extern al Republicii Moldova, atunci eu aș vrea să subliniez faptul că Republica Moldova nu are probleme și blocaje comerciale cu o astfel de organizație care se cheamă Uniunea Economică Euroasiatică. Republica Moldova nu are restricții comerciale impuse nici de către Comisia Euroasiatică, nici de către majoritatea statelor membre al acestor organizații, cu excepția Rusiei. Belarusul nu impune embargouri, Armenia nu impune embargouri, Kîrgîzstanul nu impune embargouri asupra Republicii Moldova, doar Rusia o face. Și Rusia a impus aceste embargouri nu prin intermediul Comisiei Euroasiatice, ci prin hotărâri de guvern ale Federației Ruse. Și, prin urmare, soluția acestui blocaj comercial în relația cu Federația Rusă nu se află la Comisia Euroasiatică, ci se află în plan bilateral, în relațiile bilaterale cu Guvernul Federației Ruse. Și ceea ce văd eu este că guvernul actual în loc să ridice aceste probleme în relațiile cu Federația Rusă, în loc să obțină eliminarea embargourilor asupra produselor moldovenești, în loc să insiste la Moscova, la Guvernul Federației Ruse, la președintele Federației Ruse, ca să se revină la zona de liber schimb, guvernul nostru este ocupat de niște gesturi simbolice de aliniere la Uniunea Euroasiatică cu care noi nu avem probleme comerciale și care nu impune embargouri asupra Republicii Moldova. În acest context asistăm la niște gesturi geopolitice simbolice fără o valoare practică pentru interesul Republicii Moldova ca stat și pentru exportatorii noștri.”
Europa Liberă: De când a fost demis Guvernul Sandu se pare că nu a mai existat dialog la nivel înalt între autoritățile de la Chișinău și cele de la Bruxelles. Poate fi reluat acest dialog și în ce condiții?
Nicu Popescu: „Condițiile Uniunii Europene sunt clare. Reforma justiției este una din principalele condiții pentru deblocarea relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, or aici mari progrese nu se văd, din contra în ultimele săptămâni senzația că justiția din Republica Moldova este aservită factorului politic s-a accentuat. Lipsa acestui progres și retragerea Procuraturii Generale din dosarul investigației finanțării Partidului Socialiștilor e ca și cum ai trâmbița în toată Europa că justiția din Republica Moldova rămâne aservită liderilor politici.”
Europa Liberă: Și pauza aceasta ar putea să dureze mult timp?
Nicu Popescu: „Aici nu pot specula. Știți, uneori anumite contacte internaționale au loc inclusiv în contextul unor relații complicate, pentru că partenerii externi preferă să livreze anumite mesaje foarte dure în timpul acestor întrevederi. Deci, în acest sens nu orice întrevedere întotdeauna denotă înflorirea relațiilor, foarte des, inclusiv europenii, americanii, dar și Federația Rusă, reies din faptul că este important să ne întâlnim ca să punctăm niște mesaje foarte dure adresate autorităților unor țări. Și cred că o bună parte din tonalitatea discuțiilor pe care le au oficialii din Republica Moldova cu majoritatea colegilor lor europeni anume sunt folosite ca platformă pentru trimiterea unor mesaje foarte dure la adresa Guvernului de la Chișinău.”
Europa Liberă: Și totuși, autoritățile speră că după ce FMI a anunțat că tranșa de asistență a ajuns în Republica Moldova ar trebui această undă verde să vină și din partea Bruxelles-ului. Știți prea bine că este așteptată tranșa a doua din cadrul asistenței macrofinanciare.
Nicu Popescu: „Da, doar că Bruxelles-ul, de regulă, mai are și niște condiționalități ceva mai politice decât FMI-ul… Deci, FMI-ul vine cu niște condiționalități predominant economice, dar Bruxelles-ul întotdeauna, pe lângă aceste condiționalități economice, mai are și alte condiționalități. În același timp, vreau să subliniez și să revin, într-un fel, la subiectul cel mai important pe agenda globală, acest virus COVID-19. Deci, acum într-adevăr organizațiile internaționale, Banca Mondială, FMI, toți își fac griji că impactul acestui virus asupra comerțului global deja se face simțit, el va fi enorm, el va afecta economia globală pentru foarte multe luni, probabil cel puțin până la sfârșitul anului și că țările sărace, precum Republica Moldova, Libanul, Tunisia vor fi lovite mult mai dur de această criză economică de scăderea exporturilor, de scăderea contactelor globale și acum într-adevăr organizațiile financiare internaționale caută soluții să ajute aceste state cu rezerve interne foarte mici, să nu aibă această dublă calamitate legată atât de virus, cât și de criza economică, care se conturează deja. Și de aceea organizațiile internaționale deja au anunțat faptul că au pus deoparte mai multe fonduri, ca să ajute statele sărace care nu au rezerve interne să minimalizeze efectele economice negative ale acestei pandemii.”
