La Chișinău a fost dat publicității astăzi un nou studiu despre egalitatea de gen care arată, fără surprize, că femeile sunt puse în continuare în condiții inegale și discriminatorii față de bărbați.
Inegalităţi sau disproporţii s-au încetățenit în majoritatea domeniilor, începând de la nivelul de trai, accesul la servicii comunitare sau la sănătate şi până la securitatea comunitară. Aproape fiecare al doilea moldovean se consideră parte dintr-o clasă socială vulnerabilă, adică îşi acoperă cu greu cheltuielile pentru strictul necesar. Este vorba în special de femei, vârstnici, persoane cu dizabilităţi şi rromi, toate aceste grupuri fiind cele mai vulnerabile şi cele mai sărace. Veniturile celor sărăci sunt într-o uşoară creştere, numai că această majorare provine din bani trimişi de persoane plecate la muncă peste hotare, spune Alina Andronache de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.
„Acest lucru înseamnă că autorităţilor le va fi tot mai dificil să asigure un ritm sustenabil de creştere a prestaţiilor sociale în condiţiile în care numărul pensionarilor creşte în fiecare an, iar numărul salariaţilor din economia reală este în scădere.”
Aici s-ar cuveni să trec în revistă câteva date statistice relevante. Pentru grupurile vulnerabile serviciile comunitare, atunci când au acces la ele, de regulă sunt destul de scumpe.
Iar fiecare a doua gospodărie cu cel puțin o persoană cu dizabilități califică drept foarte scumpe serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare.
În cazul persoanelor de etnie romă aceste servicii sunt și mai puțin accesibile – 66 la sută le consideră extrem de scumpe. Gospodăriile din mediul rural și cele sărace au o rată de acces la servicii de apeduct, la rețeaua de gaze naturale şi la sistemul de canalizare de două ori mai mică faţă de cele din zonele urbane. Gospodăriile persoanelor de etnie romă beneficiază mai puțin de servicii comunitare și utilități, comparativ cu oricare alte gospodarii. În consecință, fiecare a doua persoană romă crede că accesul limitat la serviciile publice se datorează apartenenței sale la această etnie.
Un număr semnificativ de persoane din grupuri vulnerabile nu se adresează la medic. Bunăoară, fiecare a doua persoană cu dizabilităţi spune că nu s-a adresat la medic chiar dacă avea nevoie. La fel procedează şi persoanele cu venituri reduse, vârstnicii şi femeile. Principala cauză este lipsa banilor şi necesitatea de a achita plăți informale pentru serviciile medicale. În cazul romilor una din bariere e şi lipsa asigurării medicale. Doar 42 la sută din persoanele rome dețin poliță de asigurare, față de 72 la sută de persoane non-rome.
Majoritatea persoanelor din grupurile vulnerabile spun că nu au suficienţi bani pentru a cumpăra medicamente, astfel încât suma de 200 de lei li se pare un plafon căruia nu au cum să facă față.
Toate aceste inegalităţi demonstrează că politicile naționale nu sunt ajustate la nivel local și la problemele reale ale oamenilor, este concluzia autorilor studiului, între ei Andrei Brighidin de la Fundaţia Est-Europeană.
„Pentru a diminua inegalităţile sunt necesare eforturi sistemice ca să nu existe doar documente de politici care targhetează unul sau alt grup vulnerabil. Este importantă integrarea vulnerabilităţii, adică a necesităţilor specifice cu care se confruntă diferite persoane vulnerabile, inclusiv vârstinici, tineri din mediul rural şi tineri din familii vulnerabile, persoane de etnie romă în procesul de elaborare şi implementare a politicilor publice.”
În cazul etnicilor romi soluţia ar fi punerea în aplicare a planului naţional de susţinere a comunităţii rome, plan care deocamdată rămâne doar pe hârtie, a menţionat Elena Sîrbu de la coaliţia Vocea Romilor. Iar Cristina Răilean, secretarea platformei pentru îmbătrânire activă, a recomandat Guvernului să revadă reforma pensiilor pentru a asigura venituri echitabile vârstnicilor. Or, fiecare a cincea persoană e pensionată, iar jumătate din acest grup vulnerabil spun că au venituri insuficiente barem pentru a supravieţui.
