Influența lui Vladimir Putin și a politicii sale se simte în Rusia nu doar în sfera politică. Iar unul dintre instrumentele sale preferate de propagare e biserica.
Exact ca în vremuri despre care unii credeau că sunt apuse, expoziții avangardiste sunt distruse, exponatele sunt aruncate pe jos de așa-ziși apărători ai bisericii, relatează BBC.
În urmă cu câteva zile, un grup radical religios a vizitat o expoziție de artă underground cu exponate din era sovietică, în sală Manezh, de lângă Kremlin, distrugând exponatele – unele dintre ele reprezentandu-l pe Iisus Hristos sau pe sfinți – și strigând: „Nu-l puteți pângări pe Hristos așa!”.
Clipul a ajuns viral, mulți comparându-l cu distrugerea statuilor antice de către militanții islamiști. Cei mai mulți sunt de părere că Kremlinul asigură deliberat o stare de siguranță pentru grupurile extremiste ortodoxe, astfel încât ele să se manifeste, în folosul politicii duse de Putin.
Implicarea lui Putin, a politicului în general, în artă s-a văzut și în 2012, când membrele trupei de punk Pussy Riot au fost condamnate la închisoare, după ce, aflate în principală catedrală ortodoxă din Moscova, acestea au ridiculizat sprijinul bisericii față de Putin.
De la începutul războiului din Ucraina, în martie 2014, Biserica Ortodoxă a jucat un rol-cheie în propaganda rusească. Se vorbește despre „lumea rusească”, care cuprinde toți vorbitorii de limbă rusă, pentru a se justifica intervenția din Ucraina. Putin însuși când a fost în Crimeea anexată a declarat: „Consider că rușii și ucrainenii sunt un singur popor”.
Biserica, implicată în tot
De la revenirea la putere a lui Putin, în 2012, biserica a devenit vizibilă în toate sferele vieții publice din Rusia, de la evenimente de strângere de fonduri până la știință sau armată. Fotografii cu preoți ortodoxi care binecuvântează arme sau rachete au împânzit Internetul, stârnind vii reacții.
Potrivit lui Alexander Yakovlev, un ideolog al Partidului Comunist, în vremea URSS KGB „conducea direct” Biserica Ortodoxă, controlând întreagă activitate religioasă. Mulți sunt de părere că succesorul KGB, FSB, încă are legături strânse cu clericii.
Politica Rusiei e însă una despre care s-ar putea afirma că e „deghizată”, oficial afirmandu-se că rolul Rusiei e să propavaduiasca conservatorismul, în antiteză cu valorile ultra-liberale ale Vestului.
Și iată cum, dacă în 1962 a fost permisă o expoziție avangardistă, fiind însă imediat închisă, după o vizită a unui oficial, care a decis că „Poporul sovietic nu are nevoie de toate astea”, 50 de ani mai târziu, lucrurile stau exact la fel, extremiștii ortodocși hotărând că rușii nu au nevoie de astfel de mijloace de exprimare, cum ar fi expozițiile avangardiste.