Observațiile experților arată că din cele 877 de măsuri ce urmau să fie implementate, doar 465 au fost realizate, iar 140 nici nu au ajuns pe masa autorităților. Altfel spus, fiecare a doua acțiune a ajuns să fie transpusă în practică. (CARTON OUT) Un motiv ar fi campania electorală care i-a ținut ocupați pe oficiali.
„Și Parlamentul și-a prioritizat agenda mai mult pe subiecte legate de context electoral. Sunt anumite acțiuni care țin, de exemplu, de adoptarea bugetului anul trecut, asta a fost o preocupare a Guvernului”, Iulian Groza, directorul Executiv Institutul de Politici și Reforme Europene.
De asemenea, și relațiile răcite cu UE după suspendarea asistenței de 100 de milioane de euro nu s-au îmbunătățit. Experții au dat un scor negativ dialogului țării noastre cu Uniunea Europeană, din cauza lipsei de progrese la investigarea fraudei bancare și recuperarea activelor fraudate, iar tergiversarea dosarului „Șor” menține calificativul justiției de „selectivă”. De asemenea, nici reforma justiției, așteptată de opt ani, nu a devenit realitate.
„Încă din anul 2011, în strategia de reformare a sectorului justiției, această acțiune a fost menționată și, de fapt, era una dintre primele acțiuni care necesita acțiune.Din păcate, această modificare importantă a fost ratată și a doua oară, din cauza inacțiunii Parlamentului”, Iulian Rusu, expert IPRE Justiție și Anticorupție.
Totuși, experții au identificat și aspecte pozitive. Cum ar fi comerțul cu UE care a continuat să crească, la fel ca și numărul cetățenilor care au beneficiat de regimul liberalizat de vize. O altă acțiune implementată este și adoptarea unor măsuri în domeniul gestiunii frontierelor și combaterii spălării banilor. Totuși, estimează experții, pentru reluarea unui dialog mai eficient cu Uniunea Europeană, autoritățile noastre ar putea să fie puse în fața unor noi condiționalități.
„Poate că este legat de remedierea anumitor carențe constatate inclusiv de observatorii internaționali în domeniul electoral. Acest lucru se referă inclusiv la anumite restanțe cheie, care ține de domeniul justiției, de investigarea fraudei bancare, de adoptarea noii legi privind organizațiile necomerciale”, Iulian Groza, directorul Executiv Institutul de Politici și Reforme Europene.
Prezenți la eveniment, reprezentanții Ministerului de Externe au recunoscut că multe măsuri au rămas restante, iar recomandările experților vor fi luate în considerare.
„Da, sunt de acord că nu este perfect, că se poate mai mult. Eu vroiam să punctez diferența de optică, prin ce perioade complicate a trecut Republica Moldova, iar instituțiile de linie au reușit să livreze pe conținut și substanță, în maxima posibilităților și a contextului real”, Daniela Morari, secretară de stat, ministerul Afacerilor de Externe.
Raportul IPRE a analizat cele cinci capitole din planul Național de Acțiuni privind Implementarea Acordului de Asociere 2017-2019, pentru perioada septembrie –decembrie 2018. Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în 2014 și a intrat în vigoare în 2016. Documentul setează acțiunile concrete pentru cooperare în domenii precum comerț, energie sau cultură pentru o integrare mai profundă politică și economică între Moldova și Uniunea Europeană.
