Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, consideră că unica autoritate legiuitoare a statului sau care are competența de a legifera rămâne a fi Parlamentul și principiul separației puterilor în stat este un principiu constituțional în sistemul nostru, prin urmare această instituție poate fi utilizată doar în cazuri absolut excepționale, este mai degrabă un instrument de verificare a sprijinului politic al unui Guvern decât un instrument clasic de legiferare. „Și aici Curtea, cred că, va trebui să dea un răspuns și nu va avea o misiune simplă în acest sens”, a declarat Tănase, referindu-se la recenta sesizare către Curtea Cosntituțională a unui democrat prin care a solicitat CC să se expună dacă Guvernul în exercițiu ar putea prelua împuternicirile Parlamentului și să adopte legi în sectoare vitale, dacă criza politică ar continua și după eventuale alegeri anticipate.
„Constituția nu conține niciun fel de vid și nu există în general Constituție în lume, inclusiv Constituția moldovenească, care să nu răspundă la toate întrebările. Sigur că, dacă citești doar textul Constituției, dar nu citești și hotărârile Curții Constituționale, poți rămâne cu senzația că există un vid, dar în realitate, cel puțin pe instituția angajării răspunderii Guvernului, Curtea Constituțională a dat răspunsuri foarte clare: este o instituție care se utilizează în cazurile excepționale”, a declarat Alexandru Tănase într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.
Mai mult ca atât, potrivit lui, angajarea răspunderii Guvernului nu este un instrument de legiferare directă, este mai degrabă un instrument de legiferare colateral. Acest mecanism este prevăzut pentru a verifica dacă un Guvern are sau nu are sprijin politic, deoarece în Constituție este indicat că Guvernul se angajează mai întâi pentru o declarație sau mai apoi urmează proiect de lege. Este un element, dar al doilea element de care trebuie să ținem cont, și Curtea iarăși va avea de răspuns la această întrebare: care este consecința respingerii unei angajări de răspundere? Demisia Guvernului.
„Cum poate sau nu poate fi demis un Guvern, care, de fapt, este în exercițiu? Nu știu, chiar nu știu exact cum va răspunde Curtea, voi aștepta cu foarte mult interes să văd cum va dezlega această situație”, spune fostul președinte al CC.
„Să ne imaginăm ipotetic situația că Guvernul într-o perioadă de timp cât nu…, același Guvern care este și astăzi sau care, mă rog, va exista ipotetic în cazul în care nu va fi posibil de a forma Guvernul după alegeri ș.a.m.d., se vine cu o lege, pentru care își angajează răspunderea și Parlamentul votează împotrivă. Care este consecința? Constituția spune că Guvernul demisionează. Poate un Guvern în exercițiu să demisioneze? Eu zic că nu, că dacă ar demisiona, cine ar veni în locul lui? Adică lucrurile sunt mult mai complexe decât se pare la prima vedere”, a adăugat Alexandru Tănase.
Potrivit lui, Curtea a interpretat cam tot ce era de interpretat la acest capitol, când este vorba despre funcționarea instituției angajării răspunderii Guvernului, dar nu este exclus ca judecătorii să aibă un alt punct de vedere și să ia o altă decizie.
