Într-o lume inundată cu petrol şi în plin război valutar, preţurile ţiţeiului au ajuns la fel de mici ca în timpul marii recesiuni economice, când comerţul mondial era practic blocat, iar sistemele financiare îngheţaseră. Analiştii se întrec acum în prognoze şi încearcă să identifice zone de impact în care preţurile scăzute pot face ravagii, scrie Ziarul Financiar.
În prima linie a frontului stau ţări producătoare cu economii slabe precum Venezuela, Algeria, Libia, Irak şi Nigeria, toate regiuni cu potenţial ridicat de turbulenţe sociale, companiile producătoare de petrol, ale căror acţiuni sunt masacrate de investitori pe burse, şi comunităţile care se bazează pe extragerea ţiţeiului. Producţia britanică din Marea Nordului riscă să fie lovită de primul exod masiv de lucrători din ultimele trei decenii.
Preţul petrolului destinat pieţei americane a scăzut cu peste 4% miercuri şi şi-a continuat declinul joi, ajungând la 41 dolari pe baril. Actualul nivel este cel mai redus din ultimii şase ani şi jumătate. Un număr tot mai mare de analişti şi traderi spun că preţul petrolului de referinţă pentru piaţa americană poate să scadă aproape de 30 de dolari pe baril, iar aceasta curând, scrie The Wall Street Journal. Câţiva, mai îndrăzneţi în estimări, nu exclud nici posibilitatea ca preţul să ajungă la 15 dolari barilul, în condiţiile în care niciunul dintre marii producători de petrol nu dă semne că va reduce producţia, cu toate că cererea de pe piaţă nu o poate absorbi. Creşterea stocurilor de petrol din SUA din ultima săptămână i-a luat pe analişti prin surprindere. Petrolul Brent, extras din regiunea Mării Nordului şi referinţa internaţională, evoluează de obicei în aceeaşi direcţie cu petrolul american.
Kazahstanul şi Norvegia sunt lovite
Ţiţeiul mai ieftin, care înseamnă în teorie energie şi combustibil mai ieftine, poate aduce putere de cumpărare mai mare consumatorilor şi companiilor, în special celor din economiile dezvoltate. Ţiţeiul ieftin aduce şi durere. Extracţia petrolului şi a gazelor de şist devine neprofitabilă, iar Moscova, care conduce o economie dependentă de petrol, nu va avea cu ce să îşi acopere găurile din buget. Autorităţile din Kazahstan, o economie dependentă de veniturile din petrol, şi-au lăsat moneda să fluctueze liber şi aceasta a picat ieri cu peste 20%, amintind de prăbuşirea rublei ruseşti de anul trecut. Deprecierea vine în plin război valutar în care China a tras în ultimele zile câteva „salve“ de depreciere. O monedă slabă face exporturile mai atractive. Rubla rusească a atins joi minimul ultimelor şase luni. Circa 50% din veniturile bugetului federal rus vin din taxele de extracţie a mineralelor şi din tarifele vamale percepute vânzărilor de petrol şi gaze naturale.
Creşterea economiei norvegiene, de asemenea una care se bazează puternic pe exporturile de petrol, a încetinit până la stagnare în al doilea trimestru în condiţiile în care scăderea preţurilor ţiţeiului a oprit investiţiile şi a majorat numărul de şomeri. Norvegia este cel mai mare producător de petrol din Europa. Coroana norvegiană este la cel mai redus nivel din ianuarie.
Căderea preţului testează, de asemenea, şi capacităţile de înmagazinare, deja suprasolicitate.
Zvonurile spun că Iranul are o întreagă flotă de tancuri petroliere pline staţionate pe mare şi aşteaptă ridicarea embargoului internaţional pentru a-şi aduce petrolul pe pieţele internaţionale.
Estimările de preţ
„Având în vedere unde suntem acum, probabilitatea ca preţurile să se ducă spre 30 de dolari barilul este de 90%“, spune Chris Main, analist la Citigroup.
O revenire de 40% a cotaţiilor în primăvară, când petrolul se tranzacţiona cu 60 de dolari barilul, a trezit speranţe că plonjonul se opreşte şi piaţa se va echilibra. „Nu există nicio dovadă că preţurile au atins pragul de jos. Acestea se pot duce lejer la 20 de dolari barilul sau chiar la 15 dolari barilul“, spune analistul David Kotok, citat de CNN. Preţurile nu au mai ajuns la un astfel de nivel din 1999.
Unele tipuri de petrol, mai dificil de rafinat, se tranzacţionează deja cu 20 de dolari barilul.
Pe bursa de la New York, acţiunile companiilor petroliere Eclipse Resources Corporation, Baytex Energy, Vanguard Natural Resources, LLC şi Panhandle Oil and Gas au înregistrat miercuri, când preţul petrolului s-a redus cu 4%, scăderi de peste 10%. Titlurile Eclipse au picat cu 20%, ceea ce este surprinzător având în vedere că doar 15% din producţia acestei companii este petrol, restul fiind gaze naturale. Preţurile gazelor naturale urmează cu latenţă evoluţia petrolului. Aceste acţiuni arată cum criza petrolului se poate propaga pe burse, un culoar prin care crizele ajung uşor în economie.