„Cele mai mari presiuni vor fi din cauza scăderii numărului de angajaţi pe economie, creşterea tarifelor la energie, gaz şi apă. Încă o presiune va fi din cauza dolarului care prin octombrie, conform calculelor, va creşte în octombrie până la 22 de lei 50 de bani. Am făcut aceste prognoze încă prin aprilie. Şansele ca leul să se devalorizeze şi mai mult faţă de dolar sunt şi mai mari, pentru că riscurile pe piaţa valutară sunt cu mult mai mari. Factorul extern există, dar acesta reprezintă doar 25 la sută. Factorul cel mai important în ceea ce priveşte devalorizarea leului ţine de faptul că Banca Naţională a tipărit 15 miliarde de lei şi i-a aruncat pe piaţă. Această devalorizare a leului va avea o influenţă mare asupra preţului la medicamente. Presiunea va fi şi din cauza creşterii cursului euro, dar pentru că majoritatea importurilor de medicamente sunt în dolari, atunci această presiune va fi mai mare”, a declarat expertul, pentru e-sanatate.md. .
Consecinţele vor fi dureroase, se vor acumula datorii faţă de spitale şi faţă de farmacii, adică faţă de procurarea medicamentelor compensate, iar responsabilii vor încerca să minimizeze aceste consecinţe şi acest lucru deja se vede, spune Sveatoslav Mihalache. „Un exemplu este Centrul Diagnostic, spitalele nu au medicamente, mai multe servicii medicale se fac contra plată. De asemenea, CNAM-ul trebuie să plătească şi farmaciilor pentru medicamentele compensate. Datoriile cresc şi aici. Deci încet-încet trecem cumva de la medicina asigurată, la cea cu plată”, a adăugat economistul.
Despre consecinţele asupra salariilor cadrelor medicale, Sveatoslav Mihalache afirmă că ar putea să se întâmple blocaje financiare, adică întârzieri de salarii, de plăţi. „Dacă vă aduceţi aminte anii '90 când, de exemplu, agenţii economici aveau banii blocaţi în conturi şi nu puteau să facă plăţi către alţi agenţi economici. Deci nu poţi achita pentru serviciile care au fost prestate. Aşa se poate întâmpla şi acum. În cazul CNAM-ului cheltuielile sunt mai mari în comparaţie cu acumulările”, spune doctorul în economie.
Chiar dacă CNAM are un fond separat la trezorerie, există riscul ca Ministerul Finanţelor să bage mâna în acest fond pentru a acoperi alte găuri financiare. „În mod normal însă Ministerul Finanţelor ar trebui să ajute CNAM să nu acumuleze aceste datorii. Nici în fondul de asigurări sociale nu se acumulează suficienţi bani. Deci, situaţia este gravă, dacă pui cap la cap, atunci ţi se ridică părul măciucă. Blocajele vor fi nu doar în domeniul sănătăţii”, a punctat expertul.
Jurnal.md
