Mie omul acesta Nicolae Timofti îmi producea o impresie mai bună atunci când era preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, chiar dacă nici acolo nu l-am auzit de multe ori.

Nu ştiu cum acolo, mai departe de camerele de luat vederi, parcă era la locul lui şi parcă avea şi un fel de seriozitate, îţi impunea un fel de respect.

De când a devenit preşedinte, însă, am descoperit cu stupoare că în spatele acelei seriozităţi şi cuminţenii se ascundea, de fapt, o imensă lipsă de caracter.