Odată cu aprobarea Codului Educaţiei, a intervenit o modificare semnificativă - locurile la doctorat nu mai sunt aprobate pe instituţii şi specializări, aşa cum se proceda în trecut, ci pe domenii mari ale ştiinţei: Ştiinţe ale naturii; Ştiinţe inginereşti şi tehnologii; Ştiinţe medicale; Ştiinţe agricole; Ştiinţe sociale şi economice; Ştiinţe umaniste.

„Din câte cunoaşteţi, odată cu punerea în aplicare a Codului Educaţiei, studiile superioare de doctorat au devenit parte a învăţământului superior, aşa cum ne-am angajat încă în 2005. În sfârşit, ne-am îndeplinit această obligaţiune. Spre deosebire de anii precedenţi, când locurile pentru acest ciclu se ofereau pe specialităţi şi pe instituţii, noi am venit cu o abordare a unor domenii mai largi”, a precizat ministrul Educaţiei, Maia Sandu.

Totodată, planul de admitere prevede 320 de locuri bugetare pentru doctorat (cu 17 mai multe faţă de anul 2014). Acestea urmează a fi distribuite de autorităţile publice centrale competente către instituţiile de învăţământ superior, care organizează programe de doctorat prin competiţie între şcolile doctorale autorizate provizoriu de către Agenţia Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional (ANACIP). În ceea ce priveşte locurile prin contract, acestea vor fi stabilite de către Şcoala doctorală autorizată provizoriu.

„Ca să estimăm numărul necesar de locuri, am convocat un consiliu format din oameni care lucrează în domeniul ştiinţei, inclusiv reprezentanţi de la Ministerul Economiei, şi acestea sunt recomandările acestui grup de lucru. După ce aprobăm acest plan, urmează deja, în bază de competiţie, instituţiile superioare de învăţământ (unele din ele în consorţii cu instituţiile de cercetare ştiinţifică) să vină şi la agenţia de asigurare a calităţii învăţământului profesional ca să obţină acreditarea şcolii doctorale. Instituţiile care vor avea şcoli doctorale acreditate vor putea să obţină locuri pentru doctorat şi, respectiv, să ia studenţi la aceste şcoli”, a mai spus ministrul Educaţiei.

Potrivit Maiei Sandu, noua metodă este una menită să crească nivelul calităţii în învăţământul superior. „Până acum instituţiile de învăţământ superior au fost private, într-un fel, să pregătească studenţi la acest nivel, pentru că a fost altă structură. Acum, în sfârşit, noi permitem universităţilor să ia şi doctoranzi. Instituţiile de învăţământ superior fără cercetare nu sunt de calitate. Încercăm să creştem exigenţele, să avem mai multă lume cu titlu în educaţie, dar, în acelaşi timp, punem accent şi pe calitate. Dacă o să ajungem la concluzia că nu putem să facem calitate sau dacă o să avem mai puţine şcoli doctorale acreditate, că nu avem suficiente şcoli doctorale bune, nu o să alocăm toate aceste locuri. O să alocăm doar pentru cele unde există resurse şi capacitate ca să facem calitate”, a adăugat ministrul.

În cadrul şedinţei Executivului, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe, Ion Tighineanu, i-a reproşat Maiei Sandu că nu s-a ţinut cont de toate recomandările făcute de membrii Academiei. Mai exact, Tighineanu a avut întrebări referitor la când vor fi organizate concursurile între şcolile doctorale, având în vedere că în curând începe toamna, dar s-a interesat şi cum vor avea loc competiţiile între şcolile doctorale. În replică, Maia Sandu a declarat că odată ce aceste şcoli vor primi acreditare provizorie, autorităţile trebuie să aibă încredere în ele şi să le lase să-şi facă treaba.

„Pentru acest nivel, anul de învăţământ începe mai târziu. În al doilea rând, dacă nu avem şcoli doctorale, nu putem să avem admiterea anul ăsta la studii superioare de doctorat, pentru că legea spune foarte clar: nu putem să mergem pe metoda veche. Acum toate universităţile şi instituţiile ştiinţifice au depus dosarele pentru şcolile doctorale. Aceste dosare sunt analizate, iar zilele acestea se definitivează componenţa nouă a ANACIP şi această agenţie urmează în următoarele săptămâni să ia decizii pe dosarele şcolilor doctorale, iar asta se poate face foarte repede. Cei care vor primi această autorizare provizorie a şcolilor doctorale vor organiza şi doctoratul. Altă soluţie nu avem. În cadrul şcolilor doctorale este deja treaba şcolii doctorale şi a universităţii să decidă cum are loc totul. Nu trebuie să stăm noi aici şi eu, la nivel de ministru, şi dvs., la nivel de vicepreşedinte al Academiei, să ne băgăm în treaba fiecărei şcoli doctorale. Dacă am acreditat-o, dacă i-am dat acreditare provizorie, deja trebuie să avem încredere că aceşti oameni ştiu cum să distribuie locurile pe intern”, a punctat Sandu.

La rândul său, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, a menţionat că, în opinia lui, 320 de locuri bugetare este prea mult şi că în ţările din Vest oamenii plătesc zeci de mii de dolari pentru a obţine titlul de doctor în ştiinţe.

„Nu-s cam mulţi? Ar trebui să înflorească ştiinţa aşa. Câţi susţin tezele, statistica ce arată?”, s-a interesat ministrul Finanţelor.

„Mulţi susţin. Problema este că la noi, din cauza finanţării în sfera ştiinţei şi inovării, mulţi tineri susţin tezele şi pleacă în Occident. De aceea, ca să-i păstrăm acasă, trebuie să sporim finanţarea sferei ştiinţei şi inovării. Noi nu avem mulţi savanţi în RM. Este o opinie greşită”, a intervenit vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe.

„Eu nu am zis că avem mulţi, m-aţi înţeles greşit. Eu altceva vreau să înţeleg. Asta este partea finanţată de la bugetul de stat? Există la noi şcoală care se finanţează privat, de sine stătător, cum este în majoritatea ţărilor din Vest? Sau planificăm să avem aşa ceva sau nu? Peste hotare cine vrea să fie PhD scoate din buzunar 50 de mii de dolari, învaţă doi ani şi devine doctor. Da la noi..”, a continuat Arapu.

„Tocmai de asta şi facem reforma. Ştiţi care e problema? Acolo oamenii cred în educaţie şi că nivelul înalt de educaţie o să-i conducă la un nivel mai bun de viaţă. La noi nimeni nu crede asta, pentru că la noi bogătaşi au devenit, în ultimii 20 de ani, nu neapărat oameni care au cel mai înalt grad înalt de inteligenţă. Deci noi trebuie să schimbăm acest lucru, să le demonstrăm că educaţia contează şi atunci ei o să vrea să investească în studii”, a răspuns Maia Sandu.

De menţionat că, în următoarele săptămâni, la propunerea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional, Guvernul urmează să aprobe lista şcolilor doctorale autorizate provizoriu. În prezent, sunt depuse 45 de dosare ale şcolilor doctorale din partea a 18 instituţii de învăţământ superior, consorţii şi parteneriate cu instituţiile de cercetare-inovare.