Vor să partajeze politic funcţia de şef al statului
 
Din puţinele informaţii care au ajuns la presă reiese că liderii politici au discutat mai mult despre alegerea viitorului şef al statului (în primăvara anului 2016) decât despre funcţia de premier şi învestirea noului guvern. Marţi seară, liderii PLDM, PDM şi PL vor discuta despre modalitatea de alegere a viitorului şef al statului şi, posibil, chiar despre candidatura acestuia.

Potrivit liderului PL, Mihai Ghimpu, cea mai bună soluţie ar fi amendarea Constituţiei prin referendum, astfel ca şeful statului să fie ales în continuare de Parlament, dar nu cu 61 de voturi, ci cu majoritate simplă – 51 de voturi (din totalul de 101). Asta în timp ce socialiştii au lansat o iniţiativă prin care propun amendarea Legii Supreme în Parlament, în sensul revenirii la alegerea şefului statului de către cetăţeni.
 
De fapt, în formula văzută de PLDM-PL-PDM, căi de soluţionare a problemei privind alegerea următorului preşedinte al Republicii Moldova sunt foarte puţine. Dacă anterior se discuta despre posibilitatea adoptării unei constituţii noi, pentru a înlătura această, dar şi mai multe alte divergenţe care antagonizează societatea şi generează blocaje la nivel politic, acum, din lipsă de timp, rămân valide trei opţiuni: modificarea Constituţiei în Parlament (lucru puţin probabil în actuala configuraţie politică, deoarece nu ar exista suficiente voturi); modificarea Constituţiei prin referendum (soluţie reală, dar care, din cauza votului de protest al populaţiei dezamăgite, ar putea înregistra un rezultat modest);menţinerea formulei actuale (de învestire a şefului statului cu 61 de voturi ale deputaţilor) şi declanşarea controversatei proceduri de identificare a „voturilor de aur” în rândul opoziţiei pro-ruse. Dacă liderii celor trei partide vor decide marţi în privinţa uneia din aceste modalităţi de alegere a viitorului şef al statului, în zilele următoare vor mai avea loc câteva runde de negocieri doar cu participarea grupurilor de lucru care vor elabora acordul de creare a coaliţiei.

Filat revine la Guvern?

Din declaraţiile vicepreşedintelui PLDM, Vadim Pistrinciuc, reiese că funcţia de prim-ministru îi va fi partajată PLDM: „PLDM are foarte multe candidaturi bune care ar putea face faţă acestei crize, persoane care au demonstrat că pot soluţiona situaţii complicate, însă decizia finală o va lua partidul”, a spus Pistrinciuc. El nu a pronunţat nici un nume de potenţial prim-ministru, dar presa de la Chişinău scrie că liderul PLDM, Vlad Filat (demis anterior prin moţiune de cenzură din funcţia de premier pentru suspiciuni de corupţie), ar depune eforturi pentru a obţine încuviinţarea partenerilor europeni ai Moldovei în vederea revenirii în funcţia de prim-ministru. Referindu-se la acest subiect, Vlad Filat şi-a rugat „partenerii implicaţi în procesul de negocieri” pentru formarea noii alianţe să nu comenteze zvonurile precum că ar pretinde din nou la funcţia de prim-ministru: „Atât de multe speculaţii sunt în Republica Moldova, încât cred că ar fi foarte incorect atât din partea mea şi aş ruga şi pe ceilalţi care participă în acest proces, să nu le comenteze”, a menţionat Vlad Filat. El a mai spus că „s-a convenit şi asupra schimbării structurii Guvernului, care va avea loc în contextul reformei administraţiei publice centrale, şi în privinţa reformei administrativ-teritoriale. Aceste reforme ar presupune şi redimensionarea instituţiilor sub control parlamentar. Nu s-a discutat despre partajarea funcţiilor şi nici despre candidatul pentru funcţia de premier. La aceste negocieri am pornit de la zero, construim o coaliţie nouă, iar până la sfârşitul lunii vom desemna un guvern”, a menţionat liderul PLDM.

Ghimpu preşedinte în 2016?

Aşa cum arată la această etapă tabloul politic imaginar din vârful piramidei puterii de la Chişinău, în cazul în care se va reuşi crearea unei coaliţii PLDM-PL-PDM, Partidului Democrat i-ar reveni funcţia de preşedinte al Parlamentului (dar rămâne la discreţia finanţatorului acestui partid, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, să decidă dacă în funcţie rămâne finul său Andrian Candu sau revine liderul PDM, Marian Lupu), liderul PLDM, Vlad Filat (sau un alt exponent al acestui partid) ar urma să preia funcţia de prim-ministru, iar Partidului Liberal (cel mai probabil lui Mihai Ghimpu) ar urma să-i revină funcţia de viitor şef al statului. Mai înainte, liderii PLDM şi PDM se pronunţau categoric împotriva partajării politice a funcţiei de şef al statului. Nu este clar, deocamdată, în ce mod vor fi cooptaţi în viitoarea coaliţie pro-europeană deputaţii Iurie Leancă şi Eugen Carpov, desprinşi de PLDM după ce acest partid a acceptat să facă parte, împreună cu PDM, din alianţa minoritară sprijinită tacit de comunişti.

Procurorul general, demis?

Vicepreşedintele PL, Valeriu Munteanu, a spus că „dialogul cu PLDM şi PDM a luat o turnură pozitivă” şi că „sunt valabile condiţiile puse anterior de PL, iar acum PL are mai multe condiţii menite să însănătoşească situaţia din Republica Moldova”. Anterior, PL a insistat asupra demiterii actualului procuror general şi invitarea unui procuror din exterior, precum şi asupra depolitizării justiţiei. Corupţia a crescut în Republica Moldova în ultimii ani, iar din această cauză este nevoie de un procuror european în fruntea Procuraturii Generale, a declarat luni, preşedintele PL Mihai Ghimpu, după negocierile cu liderii PLDM şi PDM. „Nu numai procurorul trebuie să-şi dea demisia. Toţi cei care au lucrat în funcţii trebuie să plece. Avem, în afara Guvernului şi Parlamentului, multe instituţii din cauza cărora situaţia a degradat. Corupţia la noi a crescut în aceşti ani, când trebuia să fie invers, deoarece avem sprijin politic din partea Occidentului. Oamenii nu aşteaptă dezvoltarea corupţiei, ci a economiei”, a menţionat liderul PL.

Deputatul liberal-democrat Valeriu Ghileţchi a confirmat că negociatorii care discută crearea noii alianţe pro-europene examinează inclusiv posibilitatea schimbării conducătorilor unor instituţii publice şi a spus că este posibil să fie schimbat şi procurorul general, Corneliu Gurin. De asemenea, Ghileţchi a tălmăcit declaraţia lui Vlad Filat despre „redimensionarea instituţiilor sub control parlamentar”: „Cred că va fi nevoie şi de un control parlamentar mult mai riguros asupra unor instituţii, pentru că lecţiile pe care le-am învăţat nu ne permit să lăsăm ca lucrurile să meargă de la sine. Se va negocia şi un mecanism de intervenţie în anumite situaţii”, a menţionat Valeriu Ghileţchi.

Deşi pledează pentru o guvernare „în format restrâns” (PLDM-PL-PDM), deputatul PLDM crede că există probleme care ar putea fi rezolvate inclusiv dacă s-ar discuta în format lărgit, „iar una din aceste probleme este alegerea preşedintelui ţării”. El s-a referit astfel la oferta comuniştilor de a atrage la guvernare toate partidele din actualul Parlament – „ofertă prea şugubeaţă”, au reacţionat unii lideri politici. „Imaginaţi-vă 22 de fotbalişti să îmbrace tricouri la fel - să nu se ştie cine cu cine joacă, cine în poarta cui bate. Cine va purta responsabilitatea?”, a reacţionat Ghileţchi.

Scepticism şi frică de protocoale secrete

Analistul politic Igor Boţan este sceptic în privinţa calităţii actului de guvernare care va fi asigurat de noua coaliţie. El crede că şi de această dată „se negociază aşa cum s-a mai negociat” – cu protocoale secrete prin care s-au repartizat inclusiv funcţiile în structurile judiciare, „cu dorinţa de a rezolva interesele de grup”. „Dacă nu exista protocolul secret prin care au fost partajate politic instituţiile de drept, credeţi-mă, astăzi nu exista furtul miliardului (de dolari – n.n.), iar ţara nu se afla acum pe margine de prăpastie”, susţine Boţan. Potrivit lui, în 2009, un grup de experţi germani a venit la Chişinău ca să ajute partidele parlamentare să creeze o coaliţie de guvernământ, dar acestora li s-a dat de înţeles că experienţa lor nu este dorită aici: „În Republica Moldova s-a decis că e mai bine să se facă negocieri tenebre, deşi politicienii au declarat că negocierile vor fi deschise şi transparente”, a spus analistul.

În opinia lui, până când nu va fi abordată problema depolitizării instituţiilor-cheie în stat, Republica Moldova nu are şanse să iasă din acest cerc vicios: „Încrederea a fost distrusă. Pot să fac un efort şi să spun că mai răbdăm, dar vedem ce se întâmplă, tinerii îşi fac bagajele sau caută alte soluţii cum ar fi anihilarea statului Republica Moldova şi unirea cu România. Şi e dreptul lor! Aşteptările mele sunt negative referitor la viitoarea alianţă. Lupul părul îşi schimbă, dar năravul ba, mai ales că „un lup” este chiar acolo”, a conchis analistul Igor Boţan.
 
Deutsche Welle