Premierul grec Alexis Tsipras a fost primit ca un adevărat erou, cu aplauze în Parlamentul European. După ce inițial a refuzat invitația de a veni la Strasbourg, pentru un dialog în plenul legislativului reunit în capitala Alsaciei, Tsipras a acceptat acest lucru, se pare, la insistențele președintelui Martin Schulz. Deși german, Schulz este, ca întreg grupul socialist, un susținător al menținerii Greciei în Eurogrup și Uniunea Europeană, chiar dacă asta ar putea presupune o restructurare sau chiar o tăiere a datoriei Atenei.
Prezentând concluziile reuniunii Eurogrupului de aseară, șeful Consiliului UE, Donald Tusk, a criticat ceea ce a numit inabilitatea UE și a Greciei de a face concesii, ceea ce, a spus el, va duce Grecia în afara Uniunii Europene. ,,Toți suntem responsabili. Este ușor să găsești o greșeală, dar mai greu să o corectezi și să faci bine", a arătat președintele Consiliului UE.
Într-o intervenție mai pragmatică, Jean Claude Junker, președintele Comisiei Europene, a declarat că raspunsul la criza greaca nu este de ajuns, și că urgența UE trebuie să rămână desăvârșirea uniunii economice și monetare.
"Sunt aici pentru a găsi o soluție durabilă și corectă pentru Grecia, evitând greutățile din trecut, fără măsuri extreme de austeritate, care să condamne economia la un cerc vicios și recesiune. Alegerea poporului grec nu a fos una a rupturii de Europa", a subliniat Tsipras, dorind să răspundă astfel celor care îl acuzau că prin organizarea referendumului dorea ieșirea țării sale din Eurozonă si din UE.
Vorbind în limba sa maternă și smulgând ropote de aplauze, în mare parte de la grupurile de extremă dreapta și stânga din PE, dar și de la socialiști, premierul grec a făcut apel la solidaritatea europeană.
Însă mai multi eurodeputati, între care și legendarul dizident estonian, Tune Kelam, i-au reamintit dlui Tsipras că salariul mediu nu doar din Estonia, dar și din alte țări europene este sub cel din Grecia.
"Cum credeți că vor recepționa bulgarii sau slovacii, unde pensiile si salariile sunt mai mici ca în Grecia apelul Dvs. la solidaritate", a intrebat și șeful grupului Partidului Popular European, Manfred Weber.
"Nu ați venit cu nici un program de reformă. Distrugeți increderea în Europa, iar restul Europei nu mai are încredere în dumneavoastră. De ce nu spuneți adevărul poporului grec? Nu mai mintițiți oamenii cu privire la datorii. Portugalia și Spania sunt cele care vor suferi. Asistentele din Slovacia si Helsinki vor plăti datoriile grecești", a spus Weber dând exemplul Letoniei care, după criza din 2009 "nu a organizat referendum, ci a pus in aplicare un pland de asanare a sistemului politic și economic, iar astăzi are creștere economică", a subliniat Weber.
Premierul grec a acuzat însă fostele guvernări de la Atena pentru situația actuală din țară, căci, planurile de austeritatate au intrat in vigoare acum 5 ani.
" În ultimii 5 ani, Grecia a devenit un teren de experiementare a austeritații", s-a plâns premierul grec, arătând că datoria publică a crescut după programul de austeritate de la 120% la 180%.
El a subliniat că Grecia își dorește un acord de iesire din criză, care sa includa reformele necesare "însa povara va trebui suportată de cei care pot să o suporte".
"Banii acordati Greciei de creditori, nu au ajuns niciodata la poporul elen. Ei ajuns la bancile grecesti si europene", a spus Tsipras.
El a recunoscut că țara sa este un stat clientelar, dar că vina le aparține guvernelor anterioare, care nu au frânat evaziunea fiscală a acelor bogați si au susținut corupția.
"Nici o reforma de până acum nu a dus la eliminarea conflicteleor de interese care există intre oligarhi, bancheri si oameni poltici", a spus Tsipras.
Însă Guy Verhofstadt, liderul ALDE, grupul liberal, i-a atras atenția că inclusiv partidul premierului grec Siryza profită de acest sistem clientelar.
"Dumneavoastră sabotați sistemul. Trebuie să reformați sectorul privat. Trebuie să transformati băncile publice în bănci private, sa deschideti piata, prin legislatie, să puneți capăt privilegiilor partidelor poltiice, inclusiv al dumneavoastră, care primesc fonduri din bancile falimentare. Vorbiți despre reforme, dar nu vedem propuneri concrete de reformă"
Verhofstat a mai arătat că, în opinia liberalilor, singura soluție este ca in urmatoarele 48 de ore guvernul grec să producă un pachet de reforme credibil, cu o foaie de parcurs, cu termene clare și un calendar clar.
