Președintele francez Emmanuel Macron a început luni o vizită de stat în China printr-o escală la Xian, fostul punct de plecare pe Drumul Mătăsii, manifestându-și astfel sprijinul față de proiectul chinezesc „Noile drumuri ale mătăsii” prin Eurasia, relatează AFP.
Sosit aici la ora locală 08:30 (00:30 GMT), șeful statului francez urmează să viziteze mai multe locuri simbolice ale acestei căi comerciale care a legat timp de secole China de Europa.
Această alegere are totul pentru a fi pe placul conducătorilor chinezi, ilustrând uriașul proiect al președintelui Xi Jinping: inițiativa „O centură și un drum”, ce prevede o centură terestră prin Asia Centrală și Rusia, precum și un drum maritim spre Africa şi Europa prin Oceanul Indian, comentează France Presse, citată de Agerpres. Acest proiect colosal prevede construirea de drumuri, porturi, căi ferate în 65 de ţări în valoare de peste 1.000 miliarde de dolari.
În timp ce Franţa a fost până în prezent prudentă faţă de acest proiect pe care o parte dintre europeni îl consideră periculos de expansionist, Emmanuel Macron i-a adus luni un sprijin entuziast: potrivit lui, Europa trebuie să participe pe deplin la acesta.
„Această iniţiativă este foarte importantă. Sunt convins că ea poate juca un rol major în structura spaţiului euroasiatic şi că ea reprezintă o reală oportunitate”, a afirmat Emmanuel Macron într-un interviu acordat site-ului China.org.
„Cred că este foarte important ca Europa şi China să-şi întărească colaborarea cu privire la această iniţiativă. Franţa este pregătită să joace un rol de motor. Noi trebuie să identificăm proiecte concrete pe care să le desfăşurăm împreună în Europa, în Asia şi în terţe ţări”, a pledat el.
Macron a invitat să se lucreze la acest proiect „în cadrul unui parteneriat echilibrat unde regulile de finanţare corespund standardelor noastre şi celor pe care noi le căutăm împreună”. El sugerează de asemenea să se facă un proiect al „drumurilor ecologice ale mătăsii”, în condiţiile în care europenii sunt îngrijoraţi de o deversare de surplusuri productive chinezeşti.
La Xian, Emmanuel Macron va pronunţa un „discurs-cadru” despre viitorul relaţiilor franco-chineze în faţa a circa o mie de persoane.
După o vizită la celebra armată subterană de teracotă a primului împărat chinez, preşedintele francez urmează să se ducă la Marea Pagodă a Gâştii Sălbatice, punct de reper al Drumului Mătăsii.
În acest templu aflat în patrimoniul mondial, călugărul Xuanzang a adus din India secolului al VII-lea scrieri budiste, un periplu relatat în „Călătorie spre Vest”, poveste legendară cunoscuţi de toţi în China.
Şeful statului francez urmează de asemenea să viziteze Marea moschee din Xian, templu musulman în stil chinezesc care ilustrează deschiderea culturală adusă de Drumul Mătăsii pe care soseau mărfurile arabe în Evul Mediu. În Xian trăieşte şi astăzi încă o importantă comunitate musulmană.
Preşedintele francez se va deplasa apoi la Beijing, unde va rămâne până miercuri. Însoţit de soţia sa Brigitte, el se va întâlni luni seara cu Xi Jinping şi cu soţia acestuia, Peng Liyuan, înaintea unui dineu privat.
Emmanuel Macron a prevăzut să ofere gazdei sale un cal al Gărzii Republicane, drept răspuns la „diplomaţia ursului panda” dragă liderilor chinezi.
Marţi, punct-major al călătoriei, el va fi primit într-un mod mult mai oficial. În program, o vizită la Oraşul interzis, o întâlnire cu preşedintele Adunării Naţionale Populare şi cu primul-ministru, o ceremonie de primire, semnarea de acorduri şi contracte, o declaraţie comună, iar apoi un dineu oficial la Palatul Poporului.
Această primă vizită în Asia marchează o nouă etapă pentru diplomaţia sa, concentrată până acum asupra Europei şi Africii. Emmanuel Macron vrea să facă din Xi Jinping aliatul său în mai multe domenii: protecţia mediului, antiterorism, sprijin pentru forţa G5 în Sahel şi în dezvoltarea energiilor regenerabile în Africa.
Între Paris şi Beijing există totuşi unele disensiuni. Franţa, care are un deficit comercial de 30 de miliarde de euro cu China, vrea „să reechilibreze” relaţia şi propune o reciprocitate în deschiderea pieţelor între UE şi China. Ea exercită presiuni de asemenea pentru ca UE să controleze mai mult investiţiile, în special chineze, în sectoarele strategice.
Problema drepturilor omului va fi abordată în particular, a asigurat Palatul Elysee. Într-un comunicat, asociaţia Human Rights Watch i-a cerut luni Macron să reclame „public” lui Xi Jinping ameliorări în acest domeniu şi să ridice în special cazul lui Liu Xia, văduva laureatului Premiului Nobel pentru Pace Liu Xiaobo, decedat anul trecut. Liu Xia rămâne de fapt consemnată la domiciliu fără să fi fost pusă vreodată sub urmărire judiciară în mod oficial.