Anul 1945. Alegerile parlamentare din Marea Britanie. Churchill, care, fără nicio exagerare, a făcut totul pentru a obţine pentru ţara sa o victorie în cel de-al Doilea Război Mondial, pierde aceste alegeri.
Anul 1953. Charles de Gaulle, care a adus Franţa în clubul marilor puteri (Franţa nu a participat la Conferinţa Marilor Puteri privind crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite nici la Conferinţa de la Yalta) suferă o înfrângere umilitoare şi îşi dizolvă propriul său partid.
Anul 2013. Mihail Saakaşvili, care a implementat reforme incredibile în Georgia, de succesul cărora toată lumea se îndoia (într-o ţară considerată cea mai coruptă din fosta Uniune Sovietică), pierde alegerile.
Ce înseamnă acest lucru?
1. Orice preşedinte reformist este sortit să piardă din rating. Reformele neapărat provoacă nemulţumirea populaţiei, dar aceste reforme reprezintă cheia pentru dezvoltarea ţării.
2. Plecarea unui preşedinte de la putere arată că alegerile au fost corecte. Asta garantează o schimbare paşnică de putere şi în viitor.
3. Un rating exagerat de mare pentru orice preşedinte este un diagnostic. Această evaluare indică faptul că toate eforturile statului sunt îndreptate pentru conservarea puterii acestui om şi nicidecum pentru dezvoltare.
4. Un rating incredibil de mare indică faptul că în ţară există o cenzură politică puternică, care împiedică orice concurenţă preşedintelui.
5. Un rating înalt nu este o garanţie pentru o preşedinţie veşnică – ratingul lui Ceauşescu înainte de protestele de la Timişoara era de 100%.
Jurnal.md
