Rezultatele bune au fost posibile în primul rând datorită sinergiei dintre sectorul public şi cel privat în alocarea resurselor prin intermediul ONVV. 

Recent însă, o iniţiativă legislativă venită pe filiera Adunării Populare din Găgăuzia, presupune separarea producătorilor de vinuri din Găgăuzia de ONVV şi crearea aparte a unui Birou al Viei şi Vinului în UTAG.

În cazul în care va fi adoptată, riscă să submineze reformele şi evoluţiile bune din sectorul vitivinicol. Pe lângă impactul potenţial negativ, iniţiativa dată operează în nota de argumentare cu date ce nu corespund adevărului şi cu raţionamente ce promovează tratamentul discriminatoriu şi concurenţa neloială, scrie Mold-Street.

Ce propune Adunarea Populară din Găgăuzia

Proiectul de lege înaintat de Adunarea Populară a Găgăuziei propune mai multe modificări asupra Legii Viei şi Vinului, care pot fi sintetizate după cum urmează:

• În UTA Găgăuzia, pe baza legii locale a Adunării Populare, să fie creat un Birou local al Viei şi Vinului, statutul căruia ar urma să fie aprobat de Comitetul Executiv al Găgăuziei, iar finanţarea acestuia să fie efectuată din Fondul special al bugetului central al UTAG.

• Producătorii de vin, produse pe bază de vin şi de viţă altoită pentru producerea strugurilor destinaţi fabricării produselor vitivinicole din Găgăuzia să nu mai fie obligaţi de a contribui la Fondul Viei şi Vinului, ca şi ceilalţi producători din ţară.

Cu alte cuvinte, legiuitorii din Găgăuzia propun separarea producătorilor din regiune de activitatea ONVV şi exceptarea acestora de contribuţiile obligatorii la Fondul Viei şi Vinului (FVV), cuantumul cărora la moment constituie:

• 0,12 lei pentru o viţă altoită comercializată, destinată fabricării produselor vitivinicole;

• 30,0 lei pentru o tonă comercializată de struguri destinaţi vinificării;

• 0,1 lei pentru un litru  comercializat de vin sau de băutură pe bază de vin;

• 1,6 lei pentru un litru de alcool absolut comercializat de produs obţinut pe bază de vin, cu concentraţia alcoolică de cel puţin 25% vol.

Argumentare cu date false şi manipulări

În nota de argumentare a proiectului se încearcă a crea impresia că producătorii de vie şi vinuri din Găgăuzia, „care ocupă pe această piaţă poziţie de lider pe ţară”, ar fi defavorizaţi la utilizarea resurselor Fondului Viei şi Vinului. 

Potrivit autorului proiectului, producătorii din regiune „efectuează transferuri semnificative de bani către Fond”, doar în anul 2016 producătorii de vinuri din UTAG ar fi virat în Fond circa 10 milioane de Lei. În acelaşi timp, făcând referire la estimările Asociaţiei Vinificatorilor din Găgăuzia, autorul proiectului menţionează că în anul 2016 ONVV a finanţat evenimente pentru producătorii din UTA Găgăuzia în valoare de nu mai mult de 0,2 milioane Lei sau 2% din suma primită

Cele 10 milioane sunt de fapt trei, iar suportul primit de producătorii din UTAG - de milioane

Însă Nota informativă prezentată de autor operează cu date incomplete şi inexacte, care induc în eroare. Datele şi informaţiile oferite de ONVV la solicitarea Mold-Street relevă că de facto pe parcursul anului 2016 producătorii din UTAG au efectuat achitări în FVV în sumă totală de 3 milioane de lei (dar nu de 10 milioane după cum este indicat în nota informativă).

Acest lucru este confirmat şi de „intrările în contul trezorerial al FVV (cont aflat în cadrul Trezoreriei de Stat, Ministerul Finanţelor)” susţine  ONVV.  Mai mult, de la crearea FVV (anul 2013) până la momentul actual, în decurs de 5 ani, „suma totală acumulată din contribuţiile achitate de producătorii înregistraţi în UTA Găgăuzia constituie 8 milioane de lei”.

Nici datele ce vizează finanţarea cu doar 0,2 milioane de lei a producătorilor înregistraţi în UTA Găgăuzia nu corespund realităţii. Potrivit ONVV, „în anul 2016 doar pentru Festivalul Vinului din Găgăuzia, în care au participat exclusiv producătorii înregistraţi în UTA Găgăuzia, din FVV a fost alocată suma de 0,3 milioane de lei, evenimentul în cauză beneficiind de finanţare din FVV în fiecare an începând cu anul 2014”.

Însă suportul ONVV, inclusiv pentru producătorii din UTAG, nu se limitează nicidecum la finanţarea unor evenimente regionale. Or, având mandatul de a implementa politica statului în industria vinului, activităţile Oficiului la nivel de alocare a resurselor se bazează în primul rând pe promovarea comercializării produselor vinicole pe pieţele internă şi externă, având în vedere că în sarcina ONVV intră şi gestionarea brandului de ţară „Wine of Moldova. A legend alive”. 

Brandul Vinurile Moldovei a fost creat cu suportul USAID.

Din acest punct de vedere, potrivit ONVV „producătorii de produse vitivinicole înregistraţi în UTA Găgăuzia, atît pe parcursul anului 2016, cât şi în anii precedenţi şi anul curent, au profitat de activităţile de promovare implementate şi gestionate de ONVV, participând la toate evenimentele şi activităţile finanţate din FVV”. În acest context, pot fi menţionate:

• programele de revitalizare a viticulturii şi vinificaţiei; 

• evenimentele: Ziua Naţională a Vinului 2014-2017; şapte ediţii ale Vernisajului Vinului; campaniile Wine Friendly;

• expoziţiile, care de regulă impun alocarea unor resurse substanţiale precum: Prowein 2014-2017;  International Wine Show 2014-2017; World Bulk Wine Expo 2014-2017; Vinexpo Japonia 2016;  Top Wine Beijing 2015; Good Wine Fair 2014-2017; China Food and Drink Fair 2015-2017 ş.a, de care au beneficiat şi producători din Găgăuzia.

Pentru a înţelege mai bine amploarea alocărilor de resurse pentru producătorii de vinuri, inclusiv din Găgăuzia, ONVV dă drept exemplu campania de promovare a vinurilor moldoveneşti în Polonia desfăşurată în anul 2017, în care “dintre cele 6 companii vitivinicole promovate pe piaţa Poloniei, trei sunt înregistrate în UTA Găgăuzia şi pentru care investiţiile pentru o vinărie au constituit circa 23.000 euro, în total 69.000 euro, echivalentul de aproximativ 1,3 milioane de lei).”  

Prin urmare, în perioada de activitate a ONVV-ului, producătorii de produse vitivinicole înregistraţi în UTA Găgăuzia „au beneficiat de finanţare din FVV care depăşeşte cu mult contribuţiile acestora achitate în decurs de 5 ani”.

Însă faptul că bugetul pentru finanţarea activităţilor de promovare a industriei vinicole depăşeşte cu mult contribuţia producătorilor, indiferent din ce regiune a ţării ar veni aceştia, este evident dacă analizăm mecanismul de formare a resurselor FVV. Or, pe lângă contribuţiile obligatorii ale producătorilor, Fondul mai este finanţat şi din mijloacele alocate din bugetul de stat, aprobat anual prin legea bugetului de stat, în mărime egală cu suma contribuţiilor efectuate de producători pentru anul precedent, care, însă, nu pot depăşi 5% de la fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli. 

De exemplu, conform prevederilor Legii bugetului de stat pentru anul 2017 pentru Fondul Viei şi Vinului trebuie să fie debursate 29,3 milioane de lei din Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli.

În contextul aspectelor de finanţare a activităţilor din vinificaţie, în răspunsul ONVV, instituţia consideră oportun să menţioneze că „activităţile ONVV – ului şi bugetele de cheltuieli din FVV sunt stabilite şi aprobate de Consiliul de Coordonare al ONVV- ului, iar în componenţa Consiliului de Coordonare sunt delegaţi şi 2 membri ai producătorilor vitivinicoli înregistraţi în UTA Găgăuzia care reprezintă interesele producătorilor din regiune”, respectiv zona dată nu este ignorată din procesul decizional la stabilirea bugetelor.

Partenerii de dezvoltare laudă activitatea ONVV

De asemenea, nu este deloc de neglijat nici aportul semnificativ al donatorilor, care contribuie inclusiv la finanţarea activităţilor realizate de ONVV pentru producătorii de vinuri, iar în acest context cel mai mult se remarcă USAID, care prin intermediul proiectelor CEED I şi CEED II au avut un rol semnificativ în implementarea reformelor în vinificaţie şi crearea  ONVV şi a brandului de ţară. 

Actualmente, pe lîngă Proiectul de Competitivitate, care vine cu asistenţă tehnică, utilaj, instruiri, evenimente de marketing orientate spre vinificaţie, USAID mai susţine printr-un proiect separat dezvoltarea ONVV. 

O spune într-un interviu chiar şeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard, potrivit căreia finanţările pentru Oficiu vor creşte: „Am început de la $1 mln, iar acum suntem la etapa semnării acordului cu guvernul României despre un parteneriat ce prevede acordarea pentru ONVV a unui grant comun de încă $2 mln”.

De altfel, în cadrul aceluiaşi interviu, Karen Hillard a catalogat ONVV drept un partener fantastic: „Acesta a stabilit un mecanism de comunicare şi consultaţii cu industria, identifică barierele din domeniul legislaţiei şi reglementării care împiedică dezvoltarea sectorului, se adresează guvernului cu iniţiative argumentate privind modificările necesare şi este în fruntea procesului transformărilor pozitive din tot sectorul”.

Tratament discriminatoriu şi concurenţă neloială

Un alt argument al autorilor în susţinerea proiectului este că „plata obligatorie către Fond, echivalată cu plata impozitului, nu este o acţiune legală, contrazicând în mod direct art. 132, alin 1 din Constituţie şi art. 6, alin. 3 din Codul Fiscal”. Chiar şi dacă ar fi aşa, aceasta nu poate servi drept argument de scutire de la plata contribuţiilor a producătorilor din Găgăuzia, întrucât problema potenţială ar fi una care afectează în egală măsură întreg sectorul. De altfel, şi specialiştii de la CNA în expertiza anticorupţie a proiectului dat constată că „soluţia identificată de către autorul proiectului este neargumentată în raport cu impactul real al implementării proiectului”, iar modificările propuse „riscă să prejudicieze interesele legale a producătorilor de produse vinicole (alţii de cât cei din UTA Găgăuzia), prin crearea unei inechităţi în activitatea de întreprinzător şi sporirea concurenţei neloiale”.

Totodată, expertiza CNA mai atenţionează asupra faptului că "adoptarea în practică a unei asemenea reglementări va genera o „migraţie" fictivă a anumitor producători de produse vinicole de rea-credinţă. Aceste persoane din dorinţa / intenţia de a fi exceptaţi de la contribuţia stabilită de Legea nr.57/2006, fraudând prevederile legale, vor urmări înregistrarea agentului economic pe teritoriul UTA Găgăuzia. Astfel, această „migraţie post-factum" va genera acte de corupţie activă/pasivă şi favoritism". 

Proiectul ar duce la cheltuieli publice suplimentare

Deşi autorii iniţiativei afirmă că „Punerea în aplicare a acestui proiect de lege nu va  provoca alocarea de resurse financiare publice suplimentare", această aserţiune este una falsă. 

Or, după cum constată şi specialiştii de la ONVV „conform proiectului toată sarcina finanţării pretinsului Birou al viei şi vinului (cheltuieli administrative, salariile personalului, cheltuieli pentru promovare ş.a.) este pusă pe seama bugetului central al UTA Găgăuzia, pe când FVV este finanţat atît de bugetul de stat cât şi de înşişi producătorii vitivinicoli”, respectiv nevoia de finanţare din resurse publice ar creşte.

Bomba sub sistemul de Indicaţii Geografice Protejate

Principalele temeri împărtăşite de ONVV în cazul implementării acestui proiect ţin de:

• proiectul de lege va genera un impact negativ asupra reformei ramurii vitivinicole, iniţiată în 2013, şi efortul depus atît de autorităţi, cât şi de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru evoluţia şi consolidarea acesteia. Unificarea producătorilor vitivinicoli şi promovarea acestora sub brandul de ţară „Wine of Moldova. A legend alive”, care este gestionat de ONVV şi finanţat din FVV, a condiţionat extinderea comerţului pe pieţele de desfacere existente şi deschiderea noilor pieţe de desfacere prin promovarea Republicii Moldova ca ţară vitivinicolă, şi implementarea mecanismelor de ameliorare a calităţii vinurilor moldoveneşti (sistemul IGP/DOP, crearea Asociaţiilor producătorilor cu IGP/DOP, crearea ONVV şi FVV).

• modificările solicitate vor destabiliza funcţionarea ONVV-ului, urmând a fi reformat întreg conceptul acesteia, prin excluderea reprezentanţilor delegaţi în Consiliul de Coordonare din UTA Găgăuzia

• separarea producătorilor de produse vitivinicole înregistraţi în UTA Găgăuzia de cei de pe restul teritoriului Republicii Moldova va genera ruinarea mecanismului de management al calităţii produselor vitivinicol prin sistemul IGP/DOP şi distrugerea Asociaţiilor vitivinicole cu indicaţie geografică protejată.

Evoluţia fulminantă a producţiei de vinuri din Găgăuzia 

Un alt detaliu curios este că deşi autorii proiectului de lege îşi propun revitalizarea viticulturii şi vinificaţiei din Găgăuzia, ultimele cifre disponibile arată în actualele condiţii o evoluţie spectaculoasă a producţiei de vinuri din regiune. Astfel, potrivit datelor BNS, în anul 2016 producţia de vinuri naturale din struguri din UTAG a consemnat o creştere de 56,5% până la valoarea de 3.206 mii. DAL, faţă de doar 7% la nivel naţional, ponderea acestora în totalul producţiei la nivel naţional majorându-se cu 8,3 p.p până la 26,4%.

În acelaşi timp, ONVV, după unele analize privind potenţialul de export al vinurilor moldoveneşti, îşi concentrează cu precădere eforturile de promovare pe 5 pieţe-ţintă (China, SUA, Romania, Cehia şi Polonia), iar rezultatele nu întârzie să apară. Astfel, cota valorică a exporturilor pe aceste 5 pieţe din total exporturi a fost în anul 2016 de 33,8% sau de circa 2 ori mai mare cu indicatorul dat din anul 2012 (16,2%), anul ce  a precedat crearea ONVV.

Evoluţia exporturilor de vinuri pe pieţele-ţintă stabilite de ONVV

Sursa: datele UN Comtrade

În concluzie, lipsa unor argumente pertinente privind necesitatea unei separări a producătorilor din Găgăuzia de cei din restul ţării şi impactul potenţial nefast pentru întreg sectorul arată că cea mai bună soluţie este concentrarea în continuare a eforturilor conjugate de promovare a brandului de ţară Vinurile Moldovei. O legendă Vie. Indiscutabil, şi producătorii din Găgăuzia sunt parte a acestei Legende şi trebuie şi în continuare să aducă valoare adăugată industriei şi să se bucure de efectele scontate.