Curtea Constituțională este de părere că anumite informații de interes public pot fi ținute secrete, dacă astfel sunt apărate interesele cetățenilor sau securitatea națională. Dar decizia de a nu dezvălui informații de interes public trebuie justificată, a mai declarat Curtea Constituțională. Interpretarea Curții este principială, la fel și solicitarea la care a răspuns, înaintată de Partidul Liberal. Numai că liberalii au căutat indirect un răspuns la un caz concret: a avut guvernul Leancă dreptul de a ține secret ajutorul acordat anul trecut celor trei bănci devalizate, când acest ajutor era finanțat din bani publici?
Magistrații Curții Constituționale au spus azi că orice limitare a accesului la informație reprezintă o excepție și drept urmare trebuie să fie motivată legal în fiecare caz separat. Potrivit hotărârii, atunci când se dorește secretizarea unor decizii, autoritățile publice ar urma să demonstreze că publicarea informațiilor ar dăuna unor cetățeni și ar fi în detrimentul securității naționale. Judecătorii s-au ferit să facă vreo referire la hotărârea guvernului de a credita din rezerva de stat băncile devalizate, interpretând doar articolul 34 din Constituție. Alexandru Tănase:
„Restrângerea dreptului la informație poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecția unui interes, privind protecția cetățenilor sau protecția națională iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează. Orice restrângere a accesului la informație, inclusiv categoriile de informații specifice care nu pot fi dezvăluite, trebuie să fie prevăzute de lege.”
În examinarea sesizării, reprezentantul parlamentului la Curte, Ion Creangă a ținut să precizeze că nevoia secretizării unor hotărâri de guvern trebuie analizată după împrejurări. În cazul creditării celor trei bănci cu probleme, o hotărâre publică ar fi fost în măsură să genereze panică și să afecteze deponenții, mai crede juristul:
„Informația în împrejurările concrete poate prejudicia sau poate aduce atingere intereselor altor cetățeni, deponenților de la băncile concrete, sau s-ar face agitație multă în jurul acestor lucruri, poate să deranjeze întreg sistemul financiar, toate băncile pot fi clătinate. Și atunci, banca națională a apreciat lucrul acesta și Consiliul de stabilitate economică de asemenea a apreciat că este necesar ca în cazurile respective să fie informația secretă.”
Autorii sesizării - deputați liberali, au lipsit de la examinarea cauzei. În sesizarea depusă la Curte aceștia au făcut referire la Legea cu privire la secretul de stat, în care informația despre utilizarea banilor publici, a rezervelor valutare de stat nu sunt catalogate drept informații secrete. Solicitat de Europa Liberă, deputatul liberal Valeriu Munteanu a spus că hotărârea curții confirmă convingerea lor că fostul cabinet de miniștri a secretizat abuziv hotărârea care se referă la creditarea băncilor:
„Pentru hotărârile secretizate de guvernul Leancă, respectiv guvernul Gaburici nu a existat temei legal, dar nici importanță, nici necesitate ca aceste decizii să fie secretizate, pentru că am văzut că după aia au fost desecretizate și nu s-a întâmplat absolut nimic. Cetățeanul Republicii Moldova trebuie să știe pe ce este cheltuit banul său.”
Executivul a adoptat documentul secret ce i-a permis Băncii Naționale să aloce credite de peste 9 milioane de lei celor trei bănci, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank în luna noiembrie a anului trecut. Hotărârea a fost publicată, totuși, în Monitorul Oficial în luna aprilie a acestui an, după un val de critici și presiuni din partea opiniei publice.
