,,Putem oare cu adevărat să gândim la viitorul Europei fără a fi atenţi la Marea Rusie?…este primul dintre vecinii noştri, ţara cu care într-un anume fel şi neuitând conflictele care există, trebuie în mod absolut să reînnodăm legăturile”, spunea Juncker, în discursul său.
,,Nebănuite sunt căile politicii. Iată încă o dovadă, venită într-un moment strategic extrem de sensibil, Suprapunerea între viitoarea realegere a lui Putin ca preşedinte al Federaţiei Ruse şi promisiunea fermă făcută de liderii motorului franco-german de a prezenta rapid proiectul lor pentru structurarea unei Europe de putere, cu mult mai logic-coezive, cu mecanisme specifice, adaptate nivelului anunţat al marilor ambiţii globale pentru UE”, scrie Cristian Unteanu, pe adevarul.ro.
În acest moment, Juncker, vorbind în calitatea sa de înalt oficial european şi exprimând punctul de vedere al Comisiei Europene în materie, reia ideea iniţială, dar şi explică în amănunt motivaţiile, lucru fascinant pentru publicul spectator căruia, brusc, i se oferă o cu totul altă imagine despre viitorul Europei decât cea cu care ne-am obişnuit.
Pentru că, le-a reamintit dl. Juncker, dintre cele 44 de state existente acum pe continentul nostru, 27 s-au născut doar după căderea Zidului Berlinului , iar această situaţie a determinat şi apariţia unor „conflicte încă nerezolvate, unele încă îngheţate“.