Declaraţiile au fost făcute la un eveniment organizat de Curtea Supremă de Justiţie, în cadrul căruia reprezentanţii CSJ au înmânat ministrului demisionar al Justiţiei un set de propuneri legislative în vederea îmbunătăţirii actului judiciar. Majoritatea din aceste iniţiative sunt însă criticate de experţi din societatea civilă, iar îngrijorările sunt împărtăşite şi de către reprezentanţi ai UE. 

Pachetul criticat de reprezentanţii a 18 ONG-uri conţine 14 iniţiative legislative şi a fost elaborat de Centrul pentru reformă creat de un grup de magistraţi ai CSJ, la iniţiativa şefului Curţii Supreme de Justiţie. Printre acestea se numără anularea taxei de stat pentru reclamanţi la depunerea cererii de chemare în judecată, stabilirea unor termeni exacţi pentru judecarea proceselor, dar şi oferirea CSM-ului competenţa de a verifica averile magistraţilor. Ideea creării acestui centru a fost susţinută de proiectul european ATRECO, conducătorul căruia a îndemnat grupul de iniţiativă să ţină cont de poziţia reprezentanţilor societăţii civile. 

„Am ajutat la iniţierea acestor dezbateri publice, dar asta nu înseamnă că proiectul nostru este de acord cu toate iniţiativele. Sunt sigur că opinia comună a celor 18 ONG-uri făcută publică ieri conţine multe remarci ce dau de gândit”, a menţionat conducătorul proiectului ATRECO, Carsten Mahnke.

Şi şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău a punctat că rolul societăţii civile în reformarea sistemului este crucial.

„Implicarea proiectului european ATRECO în aceste consultări nu înseamnă automat o susţinere a propunerilor înaintate. Noi am făcut cunoştinţă cu apelul public făcut ieri de 18 ONG-uri şi înţelegem că doar una dintre propuneri este pe deplin susţinută de ei. Consider că rolul societăţii civile şi în special al acelor ONG-uri din sectorul justiţiei este absolut crucial şi central în acest proces. Este important ca nicio reformă să nu fie politizată. Avem o înţelegere - doar iniţiativele aprobate de majoritatea actorilor vor fi promovate şi susţinute”, a declarat şeful Delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola.

La rândul său, ministrul demisionar al Justiţiei dă asigurări că iniţiativele vor fi dezbătute şi expertizate. 

„Noi, Ministerul Justiţiei, vom analiza atent aceste idei. Vreau să asigur reprezentanţii societăţii civile că noi vom urma cursul legal de promovare al acestor iniţiative prin continuarea dezbaterilor. Vom supune la toate expertizele, în special mă refer la expertiza anticorupţie aceste proiecte pentru ca să fim siguri”, a ţinut să menţioneze Vladimir Grosu.

Totodată, şeful Delegaţiei UE îşi exprimă dezamăgirea faţă de rezultatele obţinute în reforma justiţiei şi nu exclude stoparea finanţării din partea Uniunii Europene. 

„Progresul în implementarea reformei în sectorul judiciar a fost într-un ritm lent, chiar foarte lent. Continuarea finanţării Uniunii Europene în justiţie este, de asemenea, sub semnul întrebării. De aceea, este important ca autorităţile să-şi mărească eforturile în implementarea reformelor şi în obţinerea rezultatelor concrete în beneficiul cetăţenilor. Este timpul să consolidăm ce avem şi să începem implementarea reformelor. Ceasul ticăie”, a avertizat oficialul UE.

De menţionat că pachetul de iniţiative urmează să fie analizat de Ministerul Justiţiei şi eventual, supus dezbaterilor în Parlament.