Astfel, în pofida progreselor înregistrate, corupţia, politizarea domeniului public şi performanţa slabă a instituţiilor publice arată că în ultimii zece ani reformele au fost promovate sub presiune externă, pe când nivelul de acceptare şi voinţa politică faţă de reformare au fost limitate.

Concluziile se regăsesc în Raportul de Progres „Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate: 2005-2014”, prezentat astăzi de Asociaţia ADEPT şi Expert-Grup.

Potrivit experţilor, nivelul corupţiei a crescut şi mai mult în ultimii ani, în special din cauza că instituţiile menite să lupte cu fenomenul corupţiei sunt sub control politic.

„În această perioadă, cadrul legal şi normativ din sectorul justiţiei a fost revizuit substanţial şi au fost înfiinţate instituţii noi. În pofida acestor eforturi, reformarea justiţiei decurge anevoios, din cauza lipsei unei voinţe reale de reformare, politizării procesului de numiri în funcţiile-cheie ale sistemului, dar şi din cauza resurselor financiare insuficiente pentru reformă. Eforturile de ordin legislativ şi instituţional în combaterea corupţiei nu au diminuat nivelul acesteia. Dimpotrivă, nivelul corupţiei a crescut, provocând nemulţumirea cetăţenilor. Această situaţie este dictată de gradul înalt de dependenţă politică a agenţiilor anticorupţie.”, se spune în raport.

Totodată, situaţia proastă din sectorul justiţiei afectează respectarea drepturilor omului. „Discrepanţa dintre drepturile şi libertăţile omului continuă a fi sesizabilă. RM dispune de un cadru juridic solid pentru promovarea drepturilor omului, însă există lacune semnificative în punerea în aplicare a acestora, iar această situaţie este determinată de calitatea proastă a sectorului justiţiei”, afirmă autorii.

Raportul conţine şi aspecte pozitive, cum ar fi relaţiile comerciale cu alte ţări, domeniu în care au fost înregistrate progrese. „Exporturile în UE au crescut de la 440 milioane euro în 2005 la peste 1,1 miliarde euro în 2014, iar zona comunitară a devenit principala piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti. Cu toate acestea, pentru a valorifica în continuare capacitatea de export a ţării şi a beneficia de DCFTA, sunt necesare eforturi suplimentare pentru adoptarea standardelor de calitate ale UE”, susţin experţii.

La părţile bune se atribuie şi faptul că deschiderea unei afaceri în Republica Moldova a devenit mai simplă în ultimii nouă ani, datorită implementării ghişeelor unice pentru înregistrarea întreprinderilor şi reducerea volumului de documente solicitate. Obţinerea permiselor, în special a celor pentru construcţii, este în continuare problematică însă.

Printre problemele critice se numără şi reforma prelungită a sistemului de pensii şi eficienţa scăzută a distribuţiei ajutoarelor sociale. 

„În domeniul muncii, acorduri internaţionale privind protecţia socială a migranţilor au fost semnate cu 14 ţări, însă nu şi cu Rusia, care continuă să fie destinaţia cea mai importantă pentru migranţii moldoveni. În ţară, angajările neoficiale rămân a fi o problemă importantă, care trebuie să fie soluţionată prin îmbunătăţirea condiţiilor pentru antreprenori şi a normelor fiscale. Serviciile financiare rămân a fi slab dezvoltate sub aspect de calitate şi dimensiune, cu o infrastructură digitală care nu ajunge la standardele moderne, în special la bursa locală de valori. În plus, problemele recente în sectorul bancar arată că există deficienţe semnificative în gestionarea acestui sector”, concluzionează raportul.